Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98 din 6 decembrie 2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.023 din 22 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 152/2007, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Coordonatorul desemnat în conformitate cu prevederile art. 26 informează societatea-mamă lider de grup sau, în absenţa societăţii-mamă, entitatea reglementată cu cel mai mare total al activului bilanţier din cel mai important sector financiar din grup că grupul a fost identificat ca un conglomerat financiar, precum şi asupra desemnării coordonatorului. De asemenea, coordonatorul informează autorităţile competente care au autorizat entităţile reglementate din grup şi autorităţile competente ale statului membru în care societatea financiară holding mixtă îşi are sediul central, precum şi Comitetul comun al autorităţilor europene de supraveghere, instituit prin art. 54 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2.009/78/CE a Comisiei, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2.009/79/CE a Comisiei şi din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2.009/77/CE a Comisiei, denumit în continuare Comitet comun."
2. La articolul 24 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
"d) mecanisme care să permită elaborarea şi dezvoltarea, după caz, de mecanisme şi planuri de redresare şi soluţionare a unor situaţii de criză. Aceste mecanisme trebuie actualizate periodic."
3. La articolul 25, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Identitatea coordonatorului este făcută publică pe website-ul Comitetului comun."
4. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - În măsura în care sunt necesare pentru exercitarea atribuţiilor lor specifice, autorităţile competente pot să schimbe informaţii de natura celor prevăzute la art. 28 alin. (3), cu privire la entităţile reglementate dintr-un conglomerat financiar, potrivit prevederilor din regulile sectoriale, cu următoarele autorităţi: bănci centrale ale statelor membre, Sistemul European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană şi Comitetul european pentru risc sistemic, potrivit prevederilor art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic."
5. La articolul 33, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Orice entitate din România, reglementată sau nereglementată, inclusă în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare furnizează informaţii la cererea coordonatorului, inclusiv în situaţia în care acesta este o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, precum şi, dacă este necesar, autorităţilor europene de supraveghere, potrivit prevederilor art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 şi din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, prin intermediul Comitetului comun."
6. După secţiunea a 2-a "Cooperarea şi schimbul de informaţii dintre autorităţile competente" a capitolului IV se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 21-a "Cooperarea şi schimbul de informaţii cu Comitetul comun", cuprinzând articolul 351, cu următorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 21-a
Cooperarea şi schimbul de informaţii cu Comitetul comun
Art. 351. - (1) Autorităţile competente cooperează cu Comitetul comun în îndeplinirea obiectivelor supravegherii suplimentare, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 şi Regulamentului (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010.
(2) Autorităţile competente furnizează fără întârziere Comitetului comun toate informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor acestuia, în conformitate cu art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 şi din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010."
7. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Fără a se aduce atingere regulilor sectoriale, în cazul prevăzut la art. 12, autorităţile competente din România verifică, potrivit prevederilor alin. (2), dacă entităţile reglementate, a căror societate-mamă are sediul central într-un stat terţ, sunt supuse supravegherii exercitate de autoritatea competentă a acelui stat, care este echivalentă cu aceea prevăzută prin prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Verificarea se efectuează la cererea societăţii-mamă ori a oricărei entităţi reglementate autorizate în România sau într-un stat membru ori din oficiu, de către autoritatea competentă din România care ar fi coordonator, dacă s-ar aplica criteriile prevăzute la art. 26 alin. (1). Acea autoritate competentă se consultă cu celelalte autorităţi competente relevante şi întreprinde toate eforturile necesare pentru a respecta orice ghiduri aplicabile, elaborate prin grija Comitetului comun, potrivit prevederilor art. 16 şi 56 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 şi din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010.
(3) Dacă o autoritate competentă nu este de acord cu decizia luată de o altă autoritate competentă, referitoare la echivalenţa supravegherii suplimentare exercitate de autoritatea competentă dintr-un stat terţ, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010, respectiv din Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 şi din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010."
*
Prezenta lege asigură transpunerea dispoziţiilor art. 2 paragraful (1) lit. (a), paragrafele (2), (5), (7), (8), (9) şi (11) şi ale art. 13 paragraful (1) din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE şi 2009/65/CE cu privire la competenţele Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale) şi ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU ŞTEFAN ZGONEA |
PREŞEDINTELE SENATULUI
GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU |
Bucureşti, 24 octombrie 2012.
Nr. 183.