Text actualizat la data de 14.06.2005, avându-se în vedere următoarele acte:
-Rectificarea publicată în M.Of. nr. 1017/2004
-Circulara B.N.R. nr. 30/2004
-Circulara B.N.R. nr. 18/2005.
-A se vedea Circulara B.N.R. nr. 30/2004 care prin art. I pct. 1 prevede că: în cuprinsul Normelor B.N.R. nr. 5/2004, referinţele la titlul Normelor B.N.R. nr. 12/2003 se completează cu textul "cu modificările şi completările ulterioare".
Având în vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 şi ale art. 284 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 93 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare,
*)Legea nr. 101/1998 a fost abrogată prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Banca Naţională a României emite prezentele norme.
ARTICOLUL 1 Sfera de aplicare
Prezentele norme se aplică instituţiilor de credit, aşa cum sunt definite la liniuţa a 2-a a pct. 1, şi reglementează adecvarea capitalului acestor instituţii, pe bază individuală şi consolidată, reprezentând implementarea pentru instituţiile menţionate a Directivei 93/6/EEC privind adecvarea capitalului societăţilor de investiţii şi instituţiilor de credit, aşa cum a fost modificată prin Directiva 98/31/EC şi Directiva 98/33/EC.
Articolul a fost modificat prin Liniuţa 1 din Rectificarea publicată în M.Of. nr. 1017/2004.
Pentru scopul aplicării prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. - instituţii de credit din Uniunea Europeană - toate instituţiile din Uniunea Europeană care satisfac definiţia de la art. 1(1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC privind condiţiile de acces şi exercitare a activităţii bancare de către instituţiile de credit şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de Directiva 2000/12/EC;
-instituţii de credit din România - toate instituţiile din România care satisfac definiţia de la art. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare, şi care sunt supuse cerinţelor privind solvabilitatea instituţiilor de credit impuse de Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit;
2. societăţi de investiţii din Uniunea Europeană - toate instituţiile din Uniunea Europeană care satisfac definiţia de la art. 2(2) din Directiva 93/6/EEC;
3. instituţii - instituţii de credit din Uniunea Europeană şi din România, precum şi societăţi de investiţii din Uniunea Europeană; în cadrul anexelor la prezentele norme, prin instituţii se va înţelege instituţii de credit din România;
4. societăţi de investiţii recunoscute din ţări terţe - societăţi care:
-sunt autorizate într-o ţară terţă Uniunii Europene şi României; şi
-sunt recunoscute de către autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene pe baza faptului că sunt supuse şi respectă cerinţe de prudenţă cel puţin la fel de stringente ca cele stabilite prin Directiva 93/6/EEC;
5. instrumente financiare - instrumentele (titlurile) enumerate în anexa nr. I la prezentele norme;
6. "trading book" (portofoliu de tranzacţionare) al unei instituţii de credit din România constă în:
a) poziţiile sale proprii pe instrumente financiare, mărfuri şi instrumente financiare derivate pe mărfuri care sunt deţinute pentru revânzare şi/sau care sunt luate de către instituţie cu intenţia de a beneficia, pe termen scurt, de pe urma diferenţelor prezente şi/sau aşteptate dintre preţurile lor de cumpărare şi vânzare sau de pe urma altor variaţii de preţ ori de rată a dobânzii şi poziţii pe instrumente financiare, mărfuri şi instrumente financiare derivate pe mărfuri, decurgând din cumpărări şi vânzări simultane efectuate în cont propriu (matched principal broking) sau poziţii deţinute pentru a acoperi alte elemente de trading book;
b) expunerile datorate tranzacţiilor nedecontate, tranzacţiilor incomplete şi instrumentelor financiare derivate tranzacţionate pe OTC, la care se face referire la pct. 1, 2.1, 2.2 şi 4 din anexa nr. III, expunerile datorate acordurilor repo şi operaţiunilor de dare de titluri/mărfuri cu împrumut, la care se face referire la pct. 3.1 din anexa nr. III, care se bazează pe titluri/mărfuri incluse în trading book, aşa cum este definit la lit. a), iar, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, acele expuneri datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, descrise la acelaşi punct, dacă acestea îndeplinesc fie condiţiile prevăzute la subpunctele(i), (ii), (iii) şi (v), fie pe cele prevăzute la subpunctele (iv) şi (v), după cum urmează:
(i) expunerile sunt marcate la piaţă zilnic, urmând procedurile stabilite în anexa nr. III;
(ii) colateralul este ajustat pentru a ţine cont de schimbările materiale în valoarea titlurilor/mărfurilor implicate în acordul sau tranzacţia în cauză, conform unei reguli acceptabile pentru Banca Naţională a României;
(iii) acordul sau tranzacţia asigură ca creanţele instituţiei să fie în mod automat şi imediat compensate cu creanţele contrapartidei sale, în situaţia în care acesta din urmă nu îşi îndeplineşte obligaţiile;
(iv) acordul sau tranzacţia în cauză are un caracter interprofesional;
(v) asemenea acorduri sau tranzacţii sunt limitate la utilizarea acceptată şi adecvată, iar tranzacţiile artificiale, în mod special cele care nu sunt de natura celor pe termen scurt, sunt excluse; şi
c) acele expuneri sub forma taxelor, comisioanelor, dobânzilor, dividendelor şi marjelor pe instrumentele financiare derivate tranzacţionate pe bursă care sunt în mod direct legate de elementele incluse în trading book la care se face referire la pct. 5 din anexa nr. III.
Fiecare dintre elemente va fi inclus sau exclus din trading book, conform procedurilor interne cu caracter obiectiv care includ, acolo unde este cazul, tratamentul contabil aplicat de instituţia în cauză. Asemenea proceduri, precum şi implementarea lor coerentă sunt supuse examinării din partea Băncii Naţionale a României;
7. a) societate-mamă, filială - au sensul prevăzut de normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare;
b) instituţie financiară - are semnificaţia prevăzută la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare;
8. holding financiar - o instituţie financiară ale cărei filiale sunt fie în totalitate, fie în principal instituţii de credit, societăţi de investiţii sau alte instituţii financiare, cel puţin una dintre acestea fiind o instituţie de credit sau o societate de investiţii;
9. ponderări de risc - gradele de risc de credit aplicabile contrapartidelor relevante, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003. Totuşi, activele constituind creanţe asupra şi alte expuneri faţă de societăţile de investiţii din Uniunea Europeană sau faţă de societăţile de investiţii recunoscute din ţări terţe şi expunerile asumate faţă de case de compensare recunoscute şi faţă de burse recunoscute vor avea atribuite aceleaşi ponderări ca şi în cazul în care contrapartida relevantă este o instituţie de credit;
10. instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC (over-the-counter) - elementele din afara bilanţului cărora li se aplică, conform art. 6 pct. 3 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, metoda prevăzută în anexa nr. II la normele menţionate.
11. piaţă reglementată - o piaţă din Uniunea Europeană, care satisface definiţia de la art. 1(13) din Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul titlurilor, precum şi o piaţă din România, care satisface o definiţie echivalentă din cadrul reglementărilor naţionale în domeniu;
12. elemente eligibile - poziţii lungi şi scurte pe activele la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 şi pe titluri de creanţă asupra societăţilor de investiţii din Uniunea Europeană sau asupra societăţilor de investiţii recunoscute din ţări terţe. De asemenea, vor însemna elemente eligibile poziţii lungi şi scurte pe titluri de creanţă, cu condiţia ca asemenea titluri să îndeplinească următoarele condiţii: în primul rând, să fie listate pe cel puţin una dintre pieţele reglementate sau pe o bursă (stock exchange) dintr-o ţară terţă Uniunii Europene şi României, cu condiţia ca acea bursă să fie recunoscută de către Banca Naţională a României, iar în al doilea rând, să fie considerate suficient de lichide de către instituţia de credit din România în cauză şi să aibă atribuit totodată, datorită solvabilităţii emitentului, un grad de risc de neplată (faliment) comparabil cu sau mai mic decât cel al activelor la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003; maniera în care sunt evaluate titlurile va fi supusă examinării Băncii Naţionale a României, care va schimba decizia instituţiei de credit respective dacă va considera că titlurilor în cauză le este atribuit un grad de risc de neplată (faliment) prea mare pentru ca aceste elemente să fie considerate eligibile.
Instituţiile de credit din România vor aplica ponderarea maximă, arătată în tabelul nr. 1 de la pct. 13 din anexa nr. II, titlurilor care prezintă un risc particular datorită solvabilităţii sau lichidităţii insuficiente a emitentului;
13. elemente aferente administraţiei centrale - poziţii lungi şi scurte pe active la care se face referire în art. 6 pct. 1 lit. a) din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003;
14. titlu convertibil - un titlu care, la opţiunea deţinătorului, poate fi schimbat cu un alt titlu, de obicei titluri de capital asupra emitentului;
15. warrant - un titlu care conferă deţinătorului dreptul de a cumpăra un activ suport la un preţ stabilit, până la sau la data expirării warrant-ului. Acesta poate fi decontat prin livrarea activului suport însuşi sau prin decontare în numerar;
16. finanţare de stocuri - poziţii în care stocuri fizice au fost vândute forward, iar costul finanţării a fost îngheţat până la data vânzării forward;
17. acord repo şi acord reverse repo - orice acord prin care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transferă titluri/mărfuri ori drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/mărfurilor (cu condiţia ca această garanţie să fie emisă de către o bursă recunoscută care deţine drepturile asupra titlurilor/mărfurilor), dar fără ca prin acord să fie permisă transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfă către mai mult de o contrapartidă la un moment dat, şi prin care se angajează să le răscumpere (sau să răscumpere titluri/mărfuri care prezintă aceleaşi caracteristici) la un preţ specificat la o dată viitoare specificată sau care urmează a fi specificată de către cel care efectuează transferul. Acordul reprezintă un acord repo pentru cel care vinde titlurile/mărfurile şi un acord reverse repo pentru cel care le cumpără.
Un acord reverse repo va fi considerat o tranzacţie interprofesională când contrapartida este supusă coordonării prudenţiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, aşa cum este definită în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, sau este o societate de investiţii recunoscută dintr-o ţară terţă ori când acordul este încheiat cu o casă de compensare recunoscută sau cu o bursă recunoscută de Banca Naţională a României;
18. operaţiuni de dare de titluri/mărfuri cu împrumut şi operaţiuni de luare de titluri/mărfuri cu împrumut - orice tranzacţie în care o instituţie de credit din România sau contrapartida sa transferă titluri/mărfuri contra unui colateral adecvat, supusă unui angajament conform căruia împrumutatul va returna titluri/mărfuri echivalente la o dată viitoare sau atunci când i se solicită astfel de către cel care efectuează transferul, tranzacţia respectivă reprezentând dare de titluri/mărfuri cu împrumut pentru cel care transferă titlurile/mărfurile şi luare de titluri/mărfuri cu împrumut pentru cel către care acestea sunt transferate.
Operaţiunea de luare de titluri/mărfuri cu împrumut va fi considerată o tranzacţie interprofesională când contrapartida este supusă coordonării prudenţiale la nivel comunitar sau este o instituţie de credit din zona A, aşa cum este definită în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, sau este o societate de investiţii recunoscută dintr-o ţară terţă ori când tranzacţia este încheiată cu o casă de compensare recunoscută sau cu o bursă recunoscută de Banca Naţională a României;
19. delta va însemna variaţia aşteptată a preţului unei opţiuni în raport cu o variaţie mică a preţului instrumentului suport al opţiunii;
20. pentru scopurile pct. 4 din anexa nr. II:
a) poziţie lungă - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va primi la un anumit moment în viitor; iar
b) poziţie scurtă - o poziţie în care o instituţie de credit din România a fixat rata dobânzii pe care o va plăti la un anumit moment în viitor;
21. fonduri proprii - fonduri proprii, aşa cum sunt definite în Normele Băncii Naţionale a României nr. 11/2003 privind supravegherea pe bază individuală şi consolidată a fondurilor proprii;
22. capital - fonduri proprii;
23. durată modificată - va fi calculată utilizându-se formula stabilită la pct. 25 din anexa nr. II;
24. burse recunoscute - au semnificaţia prevăzută de Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
ARTICOLUL 3 Prevederi pentru acoperirea riscurilor
1. Instituţiile de credit din România vor dispune de un nivel al fondurilor proprii care să fie întotdeauna mai mare sau egal cu suma:
(i) cerinţelor de capital pentru activităţile lor de trading book, calculate în concordanţă cu anexele nr. II, III şi V şi, după caz, anexa nr. VII;
(ii) cerinţelor de capital pentru întreaga lor activitate, calculate în concordanţă cu anexele nr. IV şi VI, şi, după caz, anexa nr. VII;
(iii) cerinţelor de capital, impuse de prevederile privind solvabilitatea instituţiilor de credit din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, pentru întreaga lor activitate, excluzând activităţile lor de trading book;
(iv) cerinţelor de capital impuse la pct. 2.
2. Instituţiile de credit din România vor acoperi prin fonduri proprii adecvate riscurile care apar în legătură cu activităţi ce sunt în afara sferei de aplicare a prezentelor norme şi a prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi considerate a fi similare riscurilor acoperite de reglementările menţionate.
3. În cazul în care fondurile proprii deţinute de către o instituţie de credit din România scad sub nivelul cerinţei de fonduri proprii impuse la pct. 1, instituţia în cauză va lua măsuri adecvate pentru a rectifica situaţia cât mai repede cu putinţă.
4. Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme de monitorizare şi control al riscurilor de rată a dobânzii pentru întreaga lor activitate, care vor fi supuse revizuirii din partea Băncii Naţionale a României;
5. Instituţiile de credit din România vor dispune de sisteme care să poată calcula poziţiile financiare cu acurateţe rezonabilă la orice moment;
6. Instituţiile de credit din România vor putea calcula cerinţele de capital pentru activităţile lor de trading book, conform prevederilor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi nu conform anexei nr. II şi III, în condiţiile în care:
(i) activităţile de trading book nu depăşesc în mod normal 5% din totalul fondurilor proprii;
(ii) poziţiile totale din trading book nu depăşesc în mod normal 15 milioane euro; şi
(iii) activităţile de trading book nu depăşesc niciodată 6% din totalul fondurilor proprii, iar poziţiile totale din trading book nu depăşesc niciodată 20 milioane euro.
7. În cazul în care o instituţie de credit din România depăşeşte una sau ambele limite impuse la pct. 6 (i) şi la pct. 6 (ii) sau depăşeşte una ori ambele limite impuse la pct. 6 (iii), pe o perioadă ce nu poate fi considerată scurtă, instituţia de credit respectivă va fi supusă, în ceea ce priveşte activităţile de trading book, cerinţelor impuse la art. 3 pct. 1 (i) şi nu celor privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, şi va notifica acest lucru Băncii Naţionale a României.
ARTICOLUL 4 Monitorizarea şi controlul expunerilor mari
1. Instituţiile de credit din România vor monitoriza şi vor controla expunerile lor mari conform prevederilor privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
2. Instituţiile de credit din România care calculează cerinţele de capital pentru activităţile lor de trading book în concordanţă cu anexele nr. II şi III şi, acolo unde este cazul, cu anexa nr. VII îşi vor monitoriza şi controla expunerile mari în concordanţă cu prevederile privind expunerile mari ale instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, supuse modificărilor prevăzute în anexa nr. V.
ARTICOLUL 5 Evaluarea poziţiilor pentru scopuri de raportare
1. Instituţiile de credit din România vor marca zilnic la piaţă activităţile lor de trading book, cu excepţia cazului în care acestea sunt supuse prevederilor art. 3 pct. 6.
2. În absenţa unor preţuri de piaţă disponibile imediat, de exemplu în cazul tranzacţionării de noi emisiuni pe pieţele primare, instituţiile de credit din România pot să utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu condiţia ca aceste metode să fi fost aprobate de către Banca Naţională a României.
ARTICOLUL 6 Supravegherea pe bază consolidată
Principii generale
1. Cerinţele de capital impuse în art. 3 şi 4 pentru instituţiile de credit din România se vor aplica pe bază individuală.
2. Cerinţele impuse în art. 3 şi 4 pentru:
(i) orice instituţie de credit din România, care:
-are ca filială o instituţie de credit din România, în înţelesul definiţiei din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, o instituţie de credit din Uniunea Europeană în înţelesul definiţiei de la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC, o societate privată sau publică care satisface definiţia instituţiei de credit din legislaţia menţionată şi care a fost autorizată într-o ţară terţă Uniunii Europene şi României, o societate de investiţii din Uniunea Europeană sau o altă instituţie financiară;
-sau care deţine o participaţie într-o asemenea entitate; şi
(ii) orice instituţie de credit din România a cărei societate-mamă este un holding financiar,
vor fi aplicate pe bază consolidată conform metodelor stabilite în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare şi la pct. 3-5.
Calcularea cerinţelor consolidate
3. Pentru scopul calculării, pe bază consolidată, a cerinţelor de capital stabilite în anexele nr. II şi VII şi a expunerilor faţă de clienţi stabilite în anexa nr. V, poziţiile din trading book-ul unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile din trading book-ul altei instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexele nr. II, V şi VII.
De asemenea, poziţiile pe valută ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe valută ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. IV şi/sau anexa nr. VII. Totodată poziţiile pe mărfuri ale unei instituţii vor putea fi compensate cu poziţiile pe mărfuri ale unei alte instituţii, în conformitate cu regulile stabilite în anexa nr. VI şi/sau în anexa nr. VII. Compensările menţionate în primele două alineate vor putea fi efectuate numai între instituţiile care îndeplinesc, pe bază individuală, cerinţele de capital impuse la art. 3 şi 4.
4. De asemenea, vor putea fi compensate poziţiile din trading book şi, respectiv, poziţiile pe valută şi pe mărfuri, aferente entităţilor economice localizate în ţări terţe Uniunii Europene şi României, sub rezerva îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
(i) entităţile economice respective au fost autorizate într-o ţară terţă Uniunii Europene şi României şi fie că satisfac definiţia instituţiilor de credit prevăzută la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC, respectiv în Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, fie că sunt recunoscute ca societăţi de investiţii din ţări terţe;
(ii) asemenea entităţi economice se conformează, pe bază individuală, cu norme de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevăzute de Directiva 93/6/EEC;
(iii) în ţările în cauză nu există nici o reglementare care să poată afecta semnificativ transferul fondurilor în cadrul grupului.
Definiţia fondurilor proprii consolidate
5. La calculul fondurilor proprii pe bază consolidată se vor aplica prevederile cap. IV din Normele Băncii Naţionale a României nr. 11/2003.
ARTICOLUL 7 Cerinţe de raportare
1. La solicitarea Băncii Naţionale a României, instituţiile de credit din România vor furniza toate informaţiile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformează cu prezentele norme, precum şi orice alte informaţii necesare Băncii Naţionale a României pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul adecvării capitalului instituţiilor de credit, ce îi revin în calitatea sa de autoritate de reglementare şi supraveghere prudenţială a acestora. Instituţiile de credit vor lua toate măsurile necesare astfel încât mecanismele de control intern şi procedurile administrative şi contabile să permită, în orice moment, verificarea conformităţii cu prezentele norme.
2. Instituţiile de credit din România vor întocmi şi vor transmite raportările în maniera specificată de Banca Naţională a României.
3. Instituţiile de credit din România vor raporta imediat Băncii Naţionale a României orice caz în care contrapartidele acestora nu îşi onorează obligaţiile ce decurg din acordurile repo şi reverse repo sau din operaţiunile de dare de titluri/mărfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/mărfuri cu împrumut.
Pct. 1 din art. 7 a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Circulara B.N.R. nr. 18/2005.
ARTICOLUL 8 Dispoziţii specifice reţelelor cooperatiste de credit
Supravegherea efectuată de casa centrală
1. În cazul reţelelor cooperatiste de credit supravegherea pe bază individuală a adecvării capitalului cooperativelor de credit va fi efectuată de către casa centrală a acestora. În acest scop casa centrală va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevăzute de prezentele norme şi care vor fi transmise spre avizare Băncii Naţionale a României.
Supravegherea efectuată de Banca Naţională a României
2. Supravegherea pe bază individuală şi, dacă este cazul, pe bază consolidată a adecvării capitalului caselor centrale ale reţelelor cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţională a României în conformitate cu metodele stabilite în prezentele norme, în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile generale de consolidare, precum şi în normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.
Supravegherea fiecărei reţele cooperatiste de credit se realizează de către Banca Naţională a României pe baza situaţiei financiare agregate, întocmită de către casa centrală a acesteia în conformitate cu normele Băncii Naţionale a României care stabilesc regulile contabile de consolidare.
ARTICOLUL 9 Atribuţii ale Băncii Naţionale a României
În scopul aplicării prezentelor norme, Banca Naţională a României, prin intermediul Direcţiei supraveghere, va exercita următoarele atribuţii specifice:
a) întocmirea listei cu societăţile de investiţii recunoscute din ţări terţe, menţionate la art. 2 pct. 4;
b) întocmirea, pentru scopurile prezentelor norme, a unei liste cu casele de compensare recunoscute;
c) avizarea regulilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 1 lit. b) subpunctul (ii);
d) aprobarea includerii în trading book a expunerilor datorate acordurilor reverse repo şi operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, menţionate la art. 2 pct. 6 lit. b);
e) examinarea procedurilor menţionate la art. 2 pct. 6 alin. 2;
f) examinarea manierei de evaluare a titlurilor, menţionată la art. 2 pct. 12;
g) revizuirea sistemelor de monitorizare şi control al riscurilor de rată a dobânzii, menţionate la art. 3 pct. 4;
h) aprobarea, după caz, a metodelor alternative de evaluare, menţionate la art. 5 pct. 2;
i) avizarea normelor menţionate la art. 8 pct. 1 alin. 2;
j) analizarea şi aprobarea, după caz, a modelelor pe baza cărora se calculează valorile delta, gama şi vega, menţionate la anexa nr. II pct. 5 şi în anexa nr. VI pct. 10;
k) analizarea şi aprobarea, după caz, a tratamentului compensatoriu menţionat în anexa nr. II pct. 8;
l) analizarea, pe baza solicitărilor instituţiilor de credit, a indicilor bursieri din punct de vedere al diversificării, după cum este menţionat în anexa nr. II pct. 34;
m) analizarea şi aprobarea, după caz, a includerii în cadrul poziţiei deschise nete pe fiecare valută a elementelor menţionate în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuţa a 4-a;
n) exprimarea, după caz, a acordului în ceea ce priveşte tratamentele prevăzute în anexa nr. IV pct. 3.1 liniuţa a 7-a;
o) analizarea şi acordarea, după caz, a aprobărilor prevăzute în anexa nr. IV pct. 3.2 şi 6;
p) analizarea şi luarea deciziilor cu privire la modelele interne, în conformitate cu prevederile anexei nr. VII.
ARTICOLUL 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale
1. Perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentelor norme, prevăzută la pct. 5, şi data de 30 septembrie 2005 va fi considerată perioadă de testare în cadrul căreia Banca Naţională a României va evalua modul în care sunt realizate obiectivele sale în ceea ce priveşte implementarea prevederilor, aplicabile instituţiilor de credit, din cadrul Directivei 93/6/EEC, modificată prin Directiva 98/31/EC şi Directiva 98/33/EC.
2. Anexele nr. I-IX fac parte integrantă din prezentele norme.
Sancţiuni şi măsuri
3. Nerespectarea de către instituţiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute, după caz, la art. 69 alin. 2 şi, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 189 alin. 2 şi, respectiv, la art. 190 alin. 1 şi la art. 191 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002, cu modificările ulterioare, precum şi la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.
31. Pe durata perioadei de testare, sancţiunile prevăzute la pct. 3 se vor aplica numai în legătură cu cerinţele art. 7 pct. 1 şi 2.
Norme abrogate
4. La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Normele Băncii Naţionale a României nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 16 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Intrare în vigoare
5. Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Pct. 3' din art. 10 a fost introdus prin art. I pct. 5 din Circulara B.N.R. nr. 30/2004.
-Pct. 1 din art. 10 a fost modificat prin art. unic pct. 2 din Circulara B.N.R. nr. 18/2005.
-Pct. 31 (fost pct. 3') din art. 10 a fost modificat prin art. unic pct. 3 din Circulara B.N.R. nr. 18/2005.
Preşedintele Consiliului de administraţie
al Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu,
guvernator
Bucureşti, 24 iunie 2004.
Nr. 5.
Instrumente:
1. a) titluri transferabile (valori mobiliare):
-titluri de capital în societăţi comerciale şi alte titluri echivalente titlurilor de capital în societăţi comerciale;
-obligaţiuni şi alte titluri de creanţă, negociabile pe piaţa de capital; şi
-orice alte titluri negociate în mod curent, care dau dreptul de a achiziţiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori care dau naştere la decontare în numerar, excluzând instrumentele de plată;
b) unităţi în organisme de plasament colectiv;
2. instrumente de piaţă monetară;
3. contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar;
4. forward interest-rate agreements (FRAs);
5. contracte swap pe rata dobânzii, valute şi pe titluri de capital (acţiuni);
6. opţiuni de cumpărare sau de vânzare a oricărui instrument din această anexă, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau naştere la decontare în numerar. Această categorie include, în special, opţiuni pe valute şi pe rata dobânzii.
RISCUL DE POZIŢIE
INTRODUCERE
Compensarea
1. Excedentul poziţiilor lungi (scurte) ale unei instituţii faţă de poziţiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanţă şi titluri convertibile, identice, precum şi pe contracte financiare futures, opţiuni, warrant-uri şi warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta poziţia sa netă pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea poziţiei nete, poziţiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, după cum este prevăzut la pct. 4-7, ca poziţii pe titlul/titlurile suport (sau pe valorile noţionale). Titlurile de creanţă asupra instituţiei înseşi, deţinute de instituţie, nu vor fi luate în considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.
2. Nu va fi permisă compensarea între un titlu convertibil şi o poziţie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
3. Toate poziţiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, înainte de a le agrega, în moneda de raportare, utilizând cel mai răspândit curs de schimb la vedere (spot) de pe piaţă. Pentru devizele pentru care Banca Naţională a României calculează şi comunică cursurile de schimb se vor folosi cotaţiile anunţate în ziua respectivă.
Instrumente speciale
4. Contractele futures pe rata dobânzii, FRA-urile şi angajamentele forward de cumpărare sau vânzare a titlurilor de creanţă vor fi tratate ca şi combinaţii de poziţii lungi şi scurte. Astfel, o poziţie lungă pe contracte futures pe rata dobânzii va fi tratată ca o combinaţie între un împrumut cu scadenţă la livrarea contractului futures şi o deţinere a unui activ a cărui scadenţă este egală cu cea a instrumentului sau a poziţiei noţionale, reprezentând suport la contractul futures în cauză. În mod similar, un FRA vândut va fi tratat ca o poziţie lungă, cu o scadenţă egală cu data decontării plus perioada contractului, şi o poziţie scurtă, cu o scadenţă egală cu data decontării. Atât împrumutul, cât şi activul deţinut vor fi incluse în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1 care figurează la pct. 13, în scopul calculării cerinţei de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobânzii şi FRA-urilor. Un angajament forward de cumpărare a unui titlu de creanţă va fi tratat ca o combinaţie între un împrumut cu scadenţă la data livrării şi o poziţie lungă spot pe însuşi titlul de creanţă. Împrumutul va fi inclus în coloana administraţiei centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanţă în coloana corespunzătoare din cadrul aceluiaşi tabel.
În cazul unui contract futures tranzacţionat pe bursă, va putea fi luată în considerare ca şi cerinţă de capital marja cerută de bursă, dacă marja respectivă este cel puţin egală cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalenţei dintre asemenea cerinţe de marjă şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalenţei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportările.
Pct. 4 a fost modificat prin Liniuţa 2 din Rectificarea publicată în M.Of. nr. 1017/2004.
5. Pentru scopurile prezentei anexe, opţiunile pe rata dobânzii, titluri de creanţă, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures, swap-uri şi pe valute vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opţiunea, înmulţită cu valoarea delta aferentă. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizată va fi cea a bursei în cauză sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum şi în cazul opţiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculată de instituţia însăşi, sub rezerva că aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituţia va notifica Banca Naţională a României cu privire la modelul ales, Banca Naţională a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodată instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice opţiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.
În cazul unei opţiuni scrise, tranzacţionată pe bursă, va putea fi luată în considerare ca şi cerinţă de capital marja cerută de bursă, dacă marja respectivă este cel puţin egală cu cerinţa de capital pentru o opţiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalenţei dintre asemenea cerinţe de marjă şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalenţei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportările. Cerinţa pentru o opţiune cumpărată, tranzacţionată pe bursă sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca şi cea pentru instrumentul suport, dar fără să depăşească valoarea de piaţă a opţiunii. Cerinţa pentru o opţiune scrisă, tranzacţionată pe OTC, va fi stabilită în funcţie de instrumentul suport al acesteia.
6. Warrant-urile aferente titlurilor de creanţă şi de capital vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile, conform pct. 5.
7. Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rată a dobânzii pe aceeaşi bază ca şi instrumentele din bilanţ. Astfel, un swap pe rata dobânzii, în cadrul căruia o instituţie primeşte o rată a dobânzii variabilă şi plăteşte o rată a dobânzii fixă, va fi tratat ca fiind echivalent cu o poziţie lungă pe un instrument pe rată a dobânzii variabilă cu scadenţă egală cu perioada până la următoarea dată de fixare a ratei dobânzii şi o poziţie scurtă pe un instrument pe rată a dobânzii fixă cu aceeaşi scadenţă ca şi swap-ul însuşi.
8. Cu aprobarea Băncii Naţionale a României, instituţiile pot să compenseze integral toate poziţiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4-7, care îndeplinesc cel puţin următoarele condiţii:
(i) poziţiile au aceeaşi valoare şi sunt exprimate în aceeaşi monedă;
(ii) rata de referinţă (pentru poziţiile pe rată variabilă) sau cuponul (pentru poziţiile pe rată fixă) are valoare apropiată;
(iii) următoarea dată de refixare a ratei sau, pentru poziţiile pe cupon fix, scadenţa reziduală corespunde următoarelor limite:
-mai puţin de o lună: aceeaşi zi;
-între o lună şi un an: în cadrul a 7 zile;
-peste un an: în cadrul a 30 de zile.
9. O instituţie, în cazul în care transferă titlurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titlurilor într-un acord repo sau în cazul în care dă cu împrumut titlurile în cadrul unei operaţiuni de dare de titluri cu împrumut va include titlurile respective în calculul cerinţei sale de capital, conform acestei anexe, cu condiţia ca astfel de titluri să îndeplinească criteriile prevăzute la art. 2 pct. 6 lit. a).
Pct. 9 a fost modificat prin Liniuţa 3 din Rectificarea publicată în M.Of. nr. 1017/2004.
10. Poziţiile pe unităţi în organismele de plasament colectiv vor fi supuse cerinţelor de capital din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit, şi nu cerinţelor pentru acoperirea riscului de poziţie conform acestei anexe.
Riscuri generale şi specifice
11. Riscul de poziţie pe un titlu de creanţă sau de capital tranzacţionat (sau instrument financiar derivat pe un titlu de creanţă ori de capital) va fi împărţit în două componente în vederea calculării cerinţei de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componentă va fi cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului în cauză datorită factorilor legaţi de emitentul acestuia sau, în cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componentă va acoperi riscul general - acesta este riscul de modificare a preţului instrumentului datorită unei modificări în nivelul ratelor dobânzii (în cazul unui titlu de creanţă tranzacţionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanţă, tranzacţionat) sau unei fluctuaţii generale a pieţei titlurilor de capital care nu este legată de nici un atribut specific titlurilor individuale (în cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).
TITLURI DE CREANŢĂ TRANZACŢIONATE
12. Instituţia va clasifica poziţiile sale nete corespunzător monedei în care acestea sunt exprimate şi va calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general şi a celui specific, separat pentru fiecare valută individuală.
Riscul specific
13. Instituţia va atribui poziţiile sale nete, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzătoare din tabelul nr. 1 pe baza scadenţelor lor reziduale şi, în continuare, le va înmulţi cu ponderile indicate. Instituţia va însuma poziţiile sale ponderate (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calculării cerinţei de capital pentru acoperirea riscului specific.
Tabelul nr. 1
┌───────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ Elemente eligibile │ │
│ Elemente aferente ├──────────────┬───────────────────────┬────────────────┤Alte elemente│
│administraţiei centrale│Până la 6 luni│Peste 6 luni şi până la│Peste 24 de luni│ │
│ │ inclusiv │ 24 de luni inclusiv │ │ │
├───────────────────────┼──────────────┼───────────────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 0,00% │ 0,25% │ 1,00% │ 1,60% │ 8,00% │
└───────────────────────┴──────────────┴───────────────────────┴────────────────┴─────────────┘
|
Riscul general
a) Pe baza scadenţei
14. Procedura de calcul al cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului general implică două etape de bază. În prima etapă toate poziţiile vor fi ponderate corespunzător scadenţei (potrivit explicaţiilor de la pct. 15) în vederea calculării cerinţei de capital necesare pentru acoperirea acestora. În a doua etapă cerinţele de capital pot fi reduse în cazul în care o poziţie ponderată este deţinută în paralel cu o poziţie ponderată de semn opus, în cadrul aceleiaşi benzi de scadenţă. Reducerea cerinţei de capital va fi, de asemenea, permisă în cazul în care poziţiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenţă diferite, nivelul reducerii putând depinde atât de faptul că cele două poziţii aparţin sau nu aceleiaşi zone, cât şi de zonele particulare de care aparţin. Există în total 3 zone (grupe de benzi de scadenţă).
15. Instituţia va încadra poziţiile sale nete în benzile de scadenţă corespunzătoare din col. 2 sau, după caz, col. 3 a tabelului nr. 2, de la pct. 17. Instituţia va realiza acest lucru pe baza scadenţei reziduale, în cazul instrumentelor pe rată fixă, şi pe baza perioadei rămase până la următoarea refixare a ratei dobânzii, în cazul instrumentelor la care rata dobânzii este refixată înainte de scadenţa finală. Instituţia va face, de asemenea, distincţie între titlurile de creanţă cu un cupon de 3% sau mai mult şi cele cu un cupon de mai puţin de 3% şi, în consecinţă, le va aloca în col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. În continuare, instituţia le va înmulţi pe fiecare dintre ele cu ponderea aferentă benzii de scadenţă în cauză din col. 4 a tabelului nr. 2.
Pct. 15 a fost modificat prin Liniuţa 4 din Rectificarea publicată în M.Of. nr. 1017/2004.
16. Instituţia va calcula în continuare suma poziţiilor lungi ponderate şi, separat, suma poziţiilor scurte ponderate în fiecare dintre benzile de scadenţă. Partea care corespunde de la cele două sume amintite, într-o bandă de scadenţă dată, va reprezenta poziţia ponderată pusă în corespondenţă în acea bandă, în timp ce poziţia lungă reziduală sau poziţia scurtă reziduală va reprezenta poziţia ponderată nepusă în corespondenţă în aceeaşi bandă. În continuare se va calcula totalul poziţiilor ponderate puse în corespondenţă în toate benzile.
17. Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2, instituţia va calcula totalurile poziţiilor lungi ponderate, nepuse în corespondenţă, în vederea determinării poziţiei lungi ponderate, nepusă în corespondenţă pentru fiecare zonă. În mod similar, totalurile aferente poziţiilor scurte ponderate nepuse în corespondenţă, de la fiecare bandă dintr-o anumită zonă, vor fi însumate în vederea determinării poziţiei scurte ponderate nepuse în corespondenţă, pentru acea zonă. Partea aferentă poziţiei lungi ponderate, nepusă în corespondenţă pentru o zonă dată, care este pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă ponderată, nepusă în corespondenţă pentru aceeaşi zonă, va reprezenta poziţia ponderată pusă în corespondenţă pentru zona respectivă. Partea rămasă a poziţiei lungi ponderate, nepusă în corespondenţă, sau a poziţiei scurte ponderate, nepusă în corespondenţă pentru o zonă care nu a putut fi astfel pusă în corespondenţă, va reprezenta poziţia ponderată nepusă în corespondenţă pentru zona respectivă.
Tabelul nr. 2
┌───────┬───────────────────────────────────────┬────────┬───────────────────────┐
│ │ Banda de scadenţă │ │Modificarea presupusă a│
│ Zona ├─────────────────┬─────────────────────┤Ponderea│ ratei dobânzii │
│ │ Cupon de 3% │ Cupon de mai puţin │ (în %) │ (în %) │
│ │ sau mai mult │ de 3% │ │ │
├───────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────┼───────────────────────┤
│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │
├───────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────┼───────────────────────┤
│ │ 0 <= 1 lună │ 0 <= 1 lună │ 0,00 │ - │
│ Unu │ > 1 <= 3 luni │ > 1 <= 3 luni │ 0,20 │ 1,00 │
│ │ > 3 <= 6 luni │ > 3 <= 6 luni │ 0,40 │ 1,00 │
│ │ > 6 <= 12 luni │ > 6 <= 12 luni │ 0,70 │ 1,00 │
├───────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────┼───────────────────────┤
│ │ > 1 <= 2 ani │ > 1,0 <= 1,9 ani │ 1,25 │ 0,90 │
│ Doi │ > 2 <= 3 ani │ > 1,9 <= 2,8 ani │ 1,75 │ 0,80 │
│ │ > 3 <= 4 ani │ > 2,8 <= 3,6 ani │ 2,25 │ 0,75 │
├───────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────┼───────────────────────┤
│ │ > 4 <= 5 ani │ > 3,6 <= 4,3 ani │ 2,75 │ 0,75 │
│ │ > 5 <= 7 ani │ > 4,3 <= 5,7 ani │ 3,25 │ 0,70 │
│ │ > 7 <= 10 ani │ > 5,7 <= 7,3 ani │ 3,75 │ 0,65 │
│ Trei │ > 10 <= 15 ani │ > 7,3 <= 9,3 ani │ 4,50 │ 0,60 │
│ │> 15 <= 20 de ani│ > 9,3 <= 10,6 ani │ 5,25 │ 0,60 │
│ │ > 20 de ani │ > 10,6 <= 12,0 ani │ 6,00 │ 0,60 │
│ │ │ > 12,0 <= 20,0 ani │ 8,00 │ 0,60 │
│ │ │ > 20 de ani │ 12,50 │ 0,60 │
└───────┴─────────────────┴─────────────────────┴────────┴───────────────────────┘
|
18. În continuare va fi determinată suma aferentă poziţiei lungi (scurte) ponderate, nepusă în corespondenţă din zona unu, care este pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă (lungă) ponderată, nepusă în corespondenţă din zona doi. Aceasta va fi utilizată la pct. 22 sub denumirea de poziţie ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi. În continuare va fi aplicată aceeaşi procedură părţii rămase din poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona doi şi poziţia ponderată nepusă în corespondenţă din zona trei, în vederea calculării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele doi şi trei.
19. La alegerea sa, instituţia poate inversa ordinea în cadrul pct. 18, astfel încât să calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele doi şi trei înainte să calculeze poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi.
20. În continuare, în vederea determinării poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele unu şi trei, soldul poziţiei ponderate nepuse în corespondenţă din zona unu va fi pus în corespondenţă cu cel din zona trei, rămas după ce zona trei a fost pusă în corespondenţă cu zona doi.
21. Poziţiile reziduale, rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenţă prevăzute la pct. 18, 19 şi 20, vor fi însumate.
22. Cerinţa de capital a instituţiei va fi calculată prin însumarea următoarelor elemente:
a) 10% din suma poziţiilor ponderate puse în corespondenţă în toate benzile de scadenţă;
b) 40% din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona unu;
c) 30% din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona doi;
d) 30% din poziţia ponderată pusă în corespondenţă din zona trei;
e) 40% din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei (a se vedea pct. 18);
f) 150% din poziţia ponderată pusă în corespondenţă între zonele unu şi trei;
g) 100% din poziţiile ponderate reziduale nepuse în corespondenţă.
b) Pe baza duratei
23. Instituţiile vor putea să utilizeze în vederea calculării cerinţei de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanţă tranzacţionate, în locul sistemului stabilit la pct. 14-22, un sistem care reflectă durata, cu condiţia ca instituţia să îl utilizeze în mod coerent.
24. Corespunzător unui asemenea sistem, instituţia va lua valoarea de piaţă a fiecărui titlu de creanţă cu rată fixă şi va calcula randamentul la scadenţă al acestuia, care este rata de actualizare implicită pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rată variabilă, instituţia va lua valoarea de piaţă a fiecărui instrument şi va calcula randamentul pornind de la ipoteza că principalul este scadent la următoarea dată de refixare a ratei dobânzii.
25. În continuare, instituţia va calcula durata modificată pentru fiecare titlu de creanţă pe baza următoarei formule:
durata (D)
Durata modificată = ──────────,
(1+r)
în care:
m
___ tC(t)
\ ───────
/__ (1+r)^t
t=1
D = ───────────,
m
___ C(t)
\ ───────
/__ (1+r)^t
t=1
|
în care:
r = randamentul la scadenţă (a se vedea pct. 24);
C(t) = plata la momentul t;
m = scadenţa totală (a se vedea pct. 24).
26. În continuare, instituţia va înregistra fiecare titlu de creanţă în zona corespunzătoare din tabelul nr. 3. Instituţia va realiza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.
Tabelul nr. 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zona Durata modificată Dobânda presupusă
(în ani) (modificare, în %)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1) (2) (3)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unu > 0 <= 1,0 1,0
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Doi > 1,0 <= 3,6 0,85
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Trei > 3,6 0,7
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
|
27. În continuare, instituţia va calcula poziţia ponderată pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulţirea valorii sale de piaţă cu durata sa modificată şi cu modificarea presupusă a ratei dobânzii aferente unui instrument căruia îi corespunde respectiva durată modificată (a se vedea col. 3 din tabelul nr. 3).
28. Instituţia va determina poziţiile sale lungi ponderate pe baza duratei, precum şi poziţiile sale scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecărei zone. Suma rezultată din punerea în corespondenţă, în fiecare zonă, a poziţiilor lungi ponderate pe baza duratei cu poziţiile scurte ponderate pe baza duratei va reprezenta poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă pentru zona respectivă.
29. În continuare, instituţia va calcula pentru fiecare zonă poziţiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenţă. Apoi va urma procedurile stabilite la pct. 18-21, pentru poziţiile ponderate nepuse în corespondenţă.
În continuare, va fi calculată cerinţa de capital a instituţiei ca sumă a următoarelor elemente:
a) 2% din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă pentru fiecare zonă;
b) 40% din poziţiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenţă între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei;
c) 150% din poziţia ponderată pe baza duratei, pusă în corespondenţă între zonele unu şi trei;
d) 100% din poziţiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenţă.
TITLURI DE CAPITAL
30. Instituţia va calcula suma poziţiilor sale nete lungi şi suma poziţiilor sale nete scurte în conformitate cu pct. 1. Totalul celor două sume va reprezenta poziţia brută totală a instituţiei. Diferenţa dintre cele două sume va reprezenta poziţia netă totală.
Riscul specific
31. Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului specific, instituţia va înmulţi poziţia sa brută totală cu 4%.
Riscul general
32. Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general, o instituţie va înmulţi poziţia sa netă totală cu 8%.
Contracte futures pe indici bursieri
33. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale opţiunilor pe contractele futures pe indici bursieri şi ale opţiunilor pe indici bursieri vor fi denumite în continuare contracte futures pe indici bursieri.
34. Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca şi un titlu de capital individual. Totuşi, riscul specific faţă de acest titlu de capital individual va putea fi ignorat dacă respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzacţionat pe o bursă şi, în opinia Băncii Naţionale a României, reprezintă un indice cu o diversificare largă.
ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMĂ (UNDERWRITING)
35. În cazul angajamentelor de preluare fermă de titluri de creanţă şi de capital, instituţia va putea să folosească procedura ce urmează pentru calculul cerinţelor de capital. În primul rând, aceasta va calcula poziţiile nete prin deducerea poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă care sunt subscrise sau subangajate de către terţe părţi, pe baza unor înţelegeri formale; în al doilea rând, instituţia va reduce poziţiile nete cu următorii factori de reducere:
- până la ziua lucrătoare 0, inclusiv: 100%
- ziua lucrătoare 1: 90%
- zilele lucrătoare 2 şi 3: 75%
- ziua lucrătoare 4: 50%
- ziua lucrătoare 5: 25%
- după ziua lucrătoare 5: 0%.
|
Ziua lucrătoare 0 va fi ziua lucrătoare în care instituţia devine necondiţionat angajată în acceptarea unei cantităţi cunoscute de titluri la un preţ acceptat.
În al treilea rând, instituţia va calcula cerinţele sale de capital folosind poziţiile reduse aferente angajamentelor de preluare fermă. Instituţia va deţine capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care există între momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrătoare 1.
RISCUL DE DECONTARE ŞI CONTRAPARTIDĂ
RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE
1. În cazul tranzacţiilor în care titlurile de creanţă, titlurile de capital şi mărfurile (excluzând acordurile repo şi reverse repo şi operaţiunile de dare şi luare de titluri/mărfuri cu împrumut) nu sunt decontate după data de livrare scadentă (tranzacţii nedecontate), o instituţie trebuie să calculeze diferenţa de preţ la care aceasta este expusă. Aceasta este diferenţa dintre preţul de decontare agreat pentru titlul de creanţă, titlul de capital sau marfa în cauză şi valoarea de piaţă curentă, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru instituţie. În scopul calculării cerinţei de capital, această diferenţă trebuie înmulţită cu factorul corespunzător din col. A a tabelului următor:
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul de zile lucrătoare Coloana A
după data scadentă a decontării (%)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5-15 8
16-30 50
31-45 75
46 sau mai mult 100
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
|
RISCUL DE CONTRAPARTIDĂ
Tranzacţii incomplete
2.1. O instituţie va trebui să deţină capital împotriva riscului de contrapartidă dacă:
(i) aceasta a plătit pentru titluri/mărfuri înainte de a le primi sau a livrat titluri/mărfuri înainte de a primi plata aferentă;
şi
(ii) în cazul tranzacţiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de când aceasta a efectuat plata ori livrarea.
2.2. Cerinţa de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/mărfurilor sau a sumei datorate instituţiei, înmulţită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.
Acorduri repo şi reverse repo, operaţiuni de dare sau luare de titluri/mărfuri cu împrumut
3.1. În cazul acordurilor repo şi al operaţiunilor de dare de titluri/mărfuri cu împrumut, desfăşurate pe baza titlurilor/mărfurilor care sunt incluse în trading book, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea de piaţă a titlurilor/mărfurilor şi valoarea luată cu împrumut de către instituţie sau valoarea de piaţă a colateralului, atunci când acea diferenţă este pozitivă. În cazul acordurilor reverse repo şi al operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituţia va calcula diferenţa dintre valoarea pe care instituţia a dat-o cu împrumut sau valoarea de piaţă a colateralului şi valoarea de piaţă a titlurilor/mărfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci când acea diferenţă este pozitivă.
În cazul operaţiunilor de luare de titluri/mărfuri cu împrumut, instituţiile vor putea să nu includă suma aferentă colateralului în exces la calculul de mai sus, dacă suma aferentă colateralului în exces este garantată astfel încât există asigurarea că, în orice situaţie, instituţiei îi va fi returnat colateralul în exces, în cazul incapacităţii de plată a contrapartidei sale.
Dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă va fi inclusă în calculul valorii de piaţă a sumelor date/luate cu împrumut şi a colateralului.
3.2. Cerinţa de capital va fi de 8% din valoarea obţinută conform pct. 3.1, înmulţită cu ponderea de risc aplicabilă contrapartidei relevante.
Instrumente financiare derivate tranzacţionate pe OTC
4. Pentru a calcula cerinţele de capital pentru instrumentele financiare derivate, tranzacţionate pe OTC, instituţiile vor aplica prevederile anexei nr. II din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003. Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.
ALTE RISCURI
5. Cerinţele de capital privind solvabilitatea instituţiilor de credit, din cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003, vor fi aplicate acelor expuneri (taxe, comisioane, dobândă, dividende şi marje care corespund contractelor futures sau opţiunilor, tranzacţionate pe bursă) care nu sunt acoperite de prezenta anexă sau de anexa nr. II şi care sunt legate direct de elementele incluse în trading book.
Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate în conformitate cu art. 2 pct. 9.
RISCUL VALUTAR
1. Dacă suma dintre poziţia sa netă totală pe valută şi poziţia sa netă pe aur, calculată în concordanţă cu procedura stabilită mai jos, depăşeşte 2% din totalul fondurilor sale proprii, instituţia va înmulţi suma dintre poziţia sa netă totală pe valută şi poziţia sa netă pe aur cu 8% pentru a-şi calcula cerinţa de fonduri proprii care să acopere riscul valutar.
2. Va fi folosit un calcul în două etape.
3.1. În primul rând, va fi calculată poziţia deschisă netă a instituţiei pe fiecare valută (inclusiv moneda de raportare) şi pe aur. Această poziţie va consta din suma următoarelor elemente (pozitive ori negative):
-poziţia spot netă (respectiv toate elementele de activ din care se scad elementele reprezentând datorii, inclusiv dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă, pe valuta în cauză sau, pentru aur, poziţia netă spot pe aur);
-poziţia forward netă (respectiv toate sumele de primit din care se scad sumele de plătit în cadrul tranzacţiilor forward pe valută şi pe aur, inclusiv futures pe valută şi pe aur şi principalul aferent swap-urilor pe valută care nu se reflectă în poziţia spot);
-garanţii irevocabile (şi instrumente similare) care în mod sigur vor fi utilizate şi, probabil, nu vor putea fi recuperate;
-venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt încă angajate, dar sunt deja acoperite în întregime (pot fi incluse aici, la discreţia instituţiei raportoare şi cu acordul prealabil al Băncii Naţionale a României, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost încă înregistrate în contabilitate, dar sunt deja acoperite în întregime prin tranzacţii forward pe valută). O asemenea opţiune trebuie exercitată în mod coerent;
-echivalentul delta net (sau calculat în funcţie de delta) al totalului portofoliului de opţiuni pe valută şi pe aur;
-valoarea de piaţă a altor opţiuni (altele decât cele pe valută şi aur);
-orice poziţii pe care o instituţie le-a luat în mod deliberat pentru a se acoperi împotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul poziţiei valutare deschise nete. Asemenea poziţii trebuie să fie de natură netranzacţionabilă sau structurală, iar excluderea acestora, precum şi orice variaţie a condiţiilor privind excluderea lor vor necesita acordul Băncii Naţionale a României. Acelaşi tratament, supus aceloraşi condiţii ca şi cele de mai sus, poate fi aplicat poziţiilor reprezentând elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.
3.2. Instituţiile vor putea să utilizeze, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, valoarea actualizată netă când se calculează poziţia deschisă netă pe fiecare valută şi pe aur.
4. În al doilea rând, poziţiile lungi şi scurte nete pe fiecare dintre valute, altele decât moneda de raportare, precum şi poziţiile lungi sau scurte nete pe aur vor fi transformate în moneda de raportare la cele mai răspândite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pieţei. Pentru devizele pentru care Banca Naţională a României calculează şi comunică cursurile de schimb se vor folosi cotaţiile anunţate în ziua respectivă. Aceste poziţii vor fi, în continuare, adunate separat pentru a forma totalul poziţiilor nete scurte şi, respectiv, totalul poziţiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste două totaluri va reprezenta poziţia valutară netă totală a instituţiei.
5. Pentru scopurile aplicării prezentei anexe, instituţiile pot utiliza procedurile alternative prevăzute la pct. 6 şi 7.
6. Instituţiile vor putea să menţină, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, cerinţe de capital pentru acoperirea poziţiilor pe valute strâns corelate, mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea pct. 1-4. Două valute sunt considerate ca fiind strâns corelate numai dacă înregistrarea, în următoarele 10 zile lucrătoare, a unei pierderi din poziţii egale şi opuse pe astfel de valute - calculată pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 ani sau 5 ani - de 4% sau mai puţin din valoarea respectivei poziţii puse în corespondenţă (exprimată în moneda de raportare) are o probabilitate de cel puţin 99%, atunci când se foloseşte o perioadă de observare de 3 ani, sau de cel puţin 95%, când se foloseşte o perioadă de 5 ani. Cerinţa de fonduri proprii pentru poziţia pusă în corespondenţă pe două valute strâns corelate va fi de 4%, înmulţită cu valoarea poziţiei puse în corespondenţă. Cerinţa de capital pentru poziţiile pe valutele strâns corelate, nepuse în corespondenţă, precum şi pentru toate poziţiile pe alte valute va fi de 8% de înmulţit cu cea mai mare dintre suma poziţiilor nete scurte şi suma poziţiilor nete lungi pe valutele respective, după eliminarea poziţiilor pe valutele strâns corelate, puse în corespondenţă.
7. Instituţiile vor putea ca, în cadrul oricărei metode descrise la pct. 1-6, pe care instituţia o aplică, să elimine poziţiile pe orice valută care face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variaţiei acesteia faţă de alte valute prevăzute de acordul respectiv. Instituţiile îşi vor calcula poziţiile puse în corespondenţă pe asemenea valute şi le vor supune unei cerinţe de capital care să nu fie mai mică de jumătate din variaţia maximă permisă, stabilită în respectivul acord interguvernamental, aferentă valutelor în cauză. Poziţiile nepuse în corespondenţă pe respectivele valute vor fi tratate în acelaşi mod şi ca celelalte valute.
8. Poziţiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele componente în funcţie de cotele în vigoare.
EXPUNERI MARI
1. Instituţiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza şi vor controla expunerile lor faţă de clienţi individuali şi grupuri de clienţi, reprezentând un singur debitor, aşa cum este definit în Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
2. Expunerile faţă de clienţii individuali, care rezultă din trading book, vor fi calculate prin însumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (ii) şi (iii) de mai jos:
(i) excedentul - atunci când este pozitiv - al poziţiilor lungi faţă de poziţiile scurte ale unei instituţii pe toate instrumentele financiare emise de clientul în cauză (poziţia netă pe fiecare dintre diferitele instrumente calculându-se conform metodelor prevăzute în anexa nr. II);
(ii) în cazul angajamentelor de preluare fermă de titluri de creanţă sau de capital, expunerea instituţiei va fi reprezentată de expunerea sa netă (care este calculată prin deducerea acelor poziţii rezultate din angajamente de preluare fermă care sunt subscrise sau subangajate de terţe părţi pe baza unei înţelegeri formale) redusă cu factorii stabiliţi la pct. 35 din anexa nr. II.
Instituţiile vor realiza un sistem de monitorizare şi control al expunerilor rezultate din angajamente de preluare fermă în perioada dintre momentul angajamentului iniţial şi ziua lucrătoare 1, ţinând cont de natura riscurilor întâlnite pe pieţele în cauză;
(iii) expunerile faţă de clientul în cauză, rezultate din tranzacţii, acorduri şi contracte la care se face referire în anexa nr. III şi care sunt calculate în maniera descrisă în prezenta anexă, fără aplicarea ponderilor pentru riscul de contrapartidă.
3. Expunerile din trading book faţă de grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi în continuare calculate prin însumarea expunerilor faţă de clienţii individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.
4. Expunerile totale faţă de clienţi individuali sau grupuri de clienţi reprezentând un singur debitor vor fi calculate prin însumarea expunerilor care rezultă din trading book şi a expunerilor care rezultă din afara trading book-ului, ţinând cont de art. 9 pct. 9-11 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
Pct. 4 din anexa nr. V a fost modificat prin art. I pct. 1 din Circulara B.N.R. nr. 30/2004.
5. Expunerile totale ale instituţiei faţă de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor, calculate în conformitate cu pct. 4, vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare privind expunerile mari prevăzute în cadrul Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
6. Suma expunerilor faţă de clienţii individuali şi grupurile de clienţi reprezentând un singur debitor va fi limitată în conformitate cu art. 9 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
7. Activele reprezentând creanţe şi alte expuneri în instrumente financiare faţă de societăţi de investiţii din Uniunea Europeană, societăţi de investiţii recunoscute din terţe ţări, case de compensare recunoscute şi burse recunoscute vor fi supuse aceluiaşi tratament acordat creanţelor şi expunerilor faţă de instituţiile de credit, prin art. 9 pct. 10 lit. b) pct. 1 şi 2 din Normele Băncii Naţionale a României nr. 12/2003.
Pct. 7 din anexa nr. V a fost modificat prin art. I pct. 2 din Circulara B.N.R. nr. 30/2004.
RISCUL DE MARFĂ
1. Fiecare poziţie pe mărfuri sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri va fi exprimată în unităţi de măsură standard. Preţul spot pe fiecare marfă va fi exprimat în moneda de raportare.
2. Pentru scopul calculării riscului de piaţă, poziţiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse riscului valutar şi vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau anexei nr. VII, după caz.
3. Instituţiile pot exclude de la calcularea riscului de marfă poziţiile care sunt în adevăratul sens finanţări de stocuri, doar pentru scopurile prezentei anexe.
4. Riscul de rată a dobânzii şi cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru titlurile de creanţă tranzacţionate şi la calcularea riscului valutar.
5. În cazul în care poziţia scurtă devine scadentă înaintea poziţiei lungi, instituţiile vor lua măsuri împotriva riscului unei lipse de lichidităţi care poate exista în unele pieţe.
6. Pentru scopul pct. 19, excedentul poziţiilor lungi (scurte) al unei instituţii faţă de poziţiile sale scurte (lungi), pe aceeaşi marfă şi pe instrumente financiare derivate identice pe aceeaşi marfă (contractele futures, opţiunile şi warrant-urile pe aceeaşi marfă), reprezintă poziţia sa netă pe marfa respectivă. Poziţiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, aşa cum este prevăzut la pct. 8, 9 şi 10, ca poziţii pe marfa suport.
7. Instituţiile pot considera următoarele poziţii ca poziţii pe aceeaşi marfă:
-poziţii pe diferite subcategorii de mărfuri în cazurile în care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; şi
-poziţii pe mărfuri similare, dacă acestea au caracteristici apropiate, putând fi substituite (fungibile), şi dacă poate fi stabilită o corelaţie minimă de 0,9 între fluctuaţiile de preţ, pe durata a minimum un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures pe mărfuri şi angajamentele forward de a cumpăra sau de a vinde mărfuri individuale vor fi încorporate în sistemul de cuantificare ca valori noţionale exprimate în unităţi de măsură standard şi le va fi atribuită o scadenţă în funcţie de data expirării. În cazul unui contract futures tranzacţionat pe bursă, va putea fi luată în considerare, ca cerinţă de capital, marja cerută de bursă, dacă marja respectivă este cel puţin egală cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul acestei anexe sau folosind modelele interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalenţei dintre asemenea cerinţe de marjă şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalenţei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportările.
9. Swap-urile pe mărfuri, în care o parte a tranzacţiei este un preţ fixat, iar cealaltă este preţul de piaţă curent, vor fi încorporate în abordarea pe benzi de scadenţă ca o serie de poziţii egale cu valoarea noţională a contractului, o poziţie corespunzând fiecărei plăţi aferente swap-ului, şi vor fi încadrate în benzile de scadenţă stabilite în tabelul de la pct. 13. Poziţiile sunt poziţii lungi dacă instituţia plăteşte un preţ fix şi primeşte un preţ variabil şi sunt poziţii scurte dacă instituţia primeşte un preţ fix şi plăteşte un preţ variabil.
În cazul swap-urilor pe mărfuri în care tranzacţiile aferente sunt în mărfuri diferite, acestea vor fi raportate în benzile de scadenţă relevante pentru abordarea pe benzi de scadenţă.
10. Pentru scopurile acestei anexe, opţiunile pe mărfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe mărfuri vor fi tratate ca şi cum ar fi poziţii egale în valoare cu suma aferentă instrumentului suport la care se referă opţiunea, înmulţită cu valoarea delta aferentă. Poziţiile astfel obţinute pot fi compensate cu orice poziţii de semn opus pe mărfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe mărfuri, identice. Valoarea delta utilizată va fi cea a bursei în cauză sau, în cazul în care nu este disponibilă, precum şi în cazul opţiunilor tranzacţionate pe OTC, cea calculată de instituţia însăşi, sub rezerva că aceasta utilizează un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil şi echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz instituţia va notifica Banca Naţională a României cu privire la modelul ales, Banca Naţională a României urmând a decide cu privire la utilizarea acestuia.
Totodată instituţiile vor deţine suficient capital pentru acoperirea cerinţelor aferente riscurilor caracteristice opţiunilor, altele decât riscul delta. În scopul determinării cerinţelor de capital menţionate, instituţiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevăzută în anexa nr. VIII.
În cazul unei opţiuni scrise pe mărfuri, tranzacţionată pe bursă, va putea fi luată în considerare, ca cerinţă de capital, marja cerută de bursă, dacă marja respectivă este cel puţin egală cu cerinţa de capital pentru o opţiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilită în cuprinsul prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise în anexa nr. VII. Instituţiile vor trebui să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalenţei dintre asemenea cerinţe de marjă şi cerinţele de capital calculate conform celorlalte metode prevăzute în prezentele norme. Verificarea efectivă a echivalenţei menţionate se va realiza cel puţin la datele pentru care se întocmesc raportările. Cerinţa pentru o opţiune pe mărfuri cumpărată, tranzacţionată pe bursă sau pe OTC, poate fi aceeaşi ca cea pentru marfa suport, dar fără să depăşească valoarea de piaţă a opţiunii. Cerinţa pentru o opţiune scrisă, tranzacţionată pe OTC, va fi stabilită în funcţie de marfa suport a acesteia.
11. Warrant-urile referitoare la mărfuri vor fi tratate în acelaşi mod ca şi opţiunile pe mărfuri, conform pct. 10.
12. O instituţie, în cazul în care transferă mărfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea mărfurilor, în cadrul unui acord repo, sau în cazul în care dă mărfurile cu împrumut, în cadrul unui acord de dare de mărfuri cu împrumut, va include asemenea mărfuri la calculul cerinţei sale de capital, conform acestei anexe.
a) Abordarea pe benzi de scadenţă (a se vedea exemplul din anexa nr. IX lit. C)
13. Instituţia va utiliza un tabel cu benzi de scadenţă, separat pentru fiecare marfă, conform următorului tabel. Toate poziţiile pe acea marfă şi toate poziţiile care sunt considerate ca fiind poziţii pe aceeaşi marfă, conform pct. 7, vor fi încadrate în benzile de scadenţă corespunzătoare.
Stocurile fizice vor fi încadrate pe prima bandă de scadenţă.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Banda de scadenţă Rata spread
%
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1) (2)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 <= 1 lună 1,50
> 1 <= 3 luni 1,50
> 3 <= 6 luni 1,50
> 6 <= 12 luni 1,50
> 1 <= 2 ani 1,50
> 2 <= 3 ani 1,50
> 3 ani 1,50
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
|
14. Poziţiile pe aceeaşi marfă sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind poziţii pe aceeaşi marfă pot fi compensate şi li se pot atribui benzi de scadenţă corespunzătoare pe bază netă pentru:
-poziţiile pe contracte care au scadenţa în aceeaşi dată; şi
-poziţiile pe contracte care înregistrează unul faţă de celălalt o diferenţă de scadenţă de 10 zile, dacă contractele sunt tranzacţionate pe pieţe care au date de livrare zilnice.
15. Instituţia va calcula în acest caz suma poziţiilor lungi şi suma poziţiilor scurte în fiecare bandă de scadenţă. Suma poziţiilor lungi (scurte) puse în corespondenţă cu poziţiile scurte (lungi) într-o anumită bandă de scadenţă va reprezenta poziţia pusă în corespondenţă în acea bandă de scadenţă, în timp ce poziţia reziduală lungă sau scurtă va reprezenta poziţia nepusă în corespondenţă pentru aceeaşi bandă.
16. Acea parte a poziţiei lungi (scurte), nepusă în corespondenţă în cadrul unei anumite benzi de scadenţă, care este pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă (lungă), nepusă în corespondenţă în cadrul unei benzi de scadenţă ulterioare, va reprezenta poziţia pusă în corespondenţă între două benzi de scadenţă. Acea parte a poziţiei lungi sau scurte nepusă în corespondenţă, care nu poate fi astfel pusă în corespondenţă, va reprezenta poziţia nepusă în corespondenţă între două benzi de scadenţă.
17. Cerinţa de capital a instituţiei pentru fiecare marfă va fi calculată, pe baza benzilor de scadenţă relevante, ca sumă a următoarelor:
(i) suma poziţiilor lungi şi scurte puse în corespondenţă, înmulţită cu rata spread corespunzătoare aşa cum este indicat în a doua coloană a tabelului de la pct. 13, pentru fiecare bandă de scadenţă, şi înmulţită cu preţul spot al mărfii;
(ii) poziţia pusă în corespondenţă între două benzi de scadenţă, înmulţită, pentru fiecare bandă de scadenţă în care o poziţie nepusă în corespondenţă este reportată, cu 0,6% (rată carry) şi cu preţul spot al mărfii;
(iii) poziţiile reziduale nepuse în corespondenţă, înmulţite cu 15% (rata outright) şi cu preţul spot al mărfii.
18. Cerinţa de capital totală a instituţiei pentru riscul de marfă va fi calculată ca sumă a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfă, conform pct. 17.
b) Abordarea simplificată
19. În scopul calculării cerinţelor de capital pentru riscul de marfă, instituţiile pot opta pentru abordarea simplificată. Cerinţa de capital a instituţiei pentru fiecare marfă va fi calculată ca sumă a:
(i) 15% din poziţia netă, lungă sau scurtă, înmulţită cu preţul spot al mărfii;
(ii) 3% din poziţia brută, lungă plus scurtă, înmulţită cu preţul spot al mărfii;
20. Cerinţa de capital totală a instituţiei pentru riscul de marfă va fi calculată ca sumă a cerinţelor de capital calculate pentru fiecare marfă, conform pct. 19.
MODELE INTERNE
1. Instituţiile vor putea, în condiţiile stabilite în această anexă, să calculeze cerinţele de capital pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi/sau riscul de marfă prin utilizarea propriilor modele interne de management al riscului, în loc de utilizarea metodelor descrise în anexele nr. II, IV şi VI, sau a unei combinaţii între acestea. În fiecare caz va fi necesară recunoaşterea prealabilă din partea Băncii Naţionale a României în ceea ce priveşte utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.
2. Recunoaşterea va fi acordată numai dacă, în opinia Băncii Naţionale a României, sistemul de management al riscului deţinut de către instituţie este solid din punct de vedere conceptual şi este implementat cu profesionalism şi dacă, în mod particular, următoarele standarde calitative sunt îndeplinite:
(i) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integrantă din procesul instituţiei de management zilnic al riscului şi serveşte ca bază pentru raportarea către managementul superior al instituţiei a expunerilor la risc;
(ii) instituţia are o unitate de control al riscului care este independentă de unităţile care desfăşoară activităţi de tranzacţionare şi care raportează direct managementului superior. Unitatea respectivă trebuie să fie responsabilă pentru proiectarea şi implementarea sistemului instituţiei de management al riscului. Aceasta va produce şi va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului şi asupra măsurilor adecvate care trebuie luate, exprimate ca limite de tranzacţionare;
(iii) consiliul de administraţie al instituţiei şi managementul superior sunt implicate în mod activ în procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de către unitatea de control al riscului sunt revăzute de către un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a impune atât diminuarea poziţiilor luate de către cei care tranzacţionează în mod individual, cât şi diminuarea expunerii totale la risc a instituţiei;
(iv) instituţia are personal suficient de numeros şi de calificat în utilizarea modelelor sofisticate în domeniile tranzacţionării, controlului riscului, auditului şi al back-office-ului;
(v) instituţia a stabilit proceduri pentru monitorizarea şi asigurarea respectării setului de documente care stabilesc politicile şi procedurile de control interne privind funcţionarea generală a sistemului de cuantificare a riscului;
(vi) modelele instituţiei au un istoric care dovedeşte acurateţea rezonabilă în cuantificarea riscului;
(vii) instituţia derulează în mod frecvent un program riguros de stress-testing (simulare de criză), iar aceste rezultate sunt revăzute de către managementul superior şi se reflectă în politicile şi în limitele pe care acesta le stabileşte;
(viii) instituţia trebuie să desfăşoare, ca parte componentă a procesului periodic de audit intern, o revizuire independentă a sistemului său de cuantificare a riscului. Această revizuire trebuie să includă atât activităţile unităţii care desfăşoară activităţi de tranzacţionare, cât şi activităţile unităţii independente de control al riscului. Cel puţin o dată pe an instituţia trebuie să desfăşoare o revizuire a procesului general de management al riscului. Revizuirea trebuie să aibă în vedere:
-caracterul adecvat al documentaţiei sistemului şi procesului de management al riscului, precum şi organizarea unităţii de control al riscului;
-integrarea rezultatelor cuantificării riscului de piaţă în cadrul managementului zilnic al riscului şi integritatea sistemului de informare a managementului;
-procesul pe care instituţia îl utilizează pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului şi pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de către personalul din front- şi back-office;
-întinderea riscurilor de piaţă surprinse de către modelul de cuantificare a riscului şi validitatea oricăror schimbări semnificative în cadrul procesului de cuantificare a riscului;
-acurateţea şi caracterul complet al datelor aferente poziţiilor, exactitatea şi pertinenţa în ceea ce priveşte volatilitatea şi ipotezele de corelaţie şi exactitatea calculelor de evaluare şi de senzitivitate la risc;
-procesul de verificare pe care instituţia îl utilizează la evaluarea coerenţei, actualităţii şi fiabilităţii datelor-sursă folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenţa unor asemenea surse; şi
-procesul de verificare pe care instituţia îl utilizează la evaluarea procesului de back-testing, care este derulat cu scopul de a evalua acurateţea modelului.
3. Instituţia va monitoriza acurateţea şi eficacitatea modelului său prin derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie să furnizeze o comparaţie, pentru fiecare zi lucrătoare, între nivelul valorii la risc (value-at-risk) pe o zi, obţinut în urma aplicării modelului folosit de instituţie pe baza poziţiilor portofoliului de la sfârşitul zilei, şi nivelul variaţiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfârşitul următoarei zile lucrătoare. Banca Naţională a României va examina capacitatea instituţiei de a efectua back-testing-ul, atât în ceea ce priveşte schimbările actuale în valoarea portofoliului, cât şi în ceea ce priveşte schimbările ipotetice. Efectuarea back-testing-ului în ceea ce priveşte schimbările ipotetice în valoarea portofoliului se bazează pe o comparaţie între valoarea portofoliului la sfârşitul zilei şi, presupunând poziţii neschimbate, valoarea portofoliului la sfârşitul zilei următoare. În cazul în care Banca Naţională a României consideră că procesul de back-testing al unei instituţii prezintă deficienţe, instituţia respectivă trebuie să ia măsuri adecvate pentru îmbunătăţirea acestui proces.
4. În scopul calculării cerinţelor de capital pentru riscul specific aferent poziţiilor pe titluri de capital şi pe titluri de creanţă tranzacţionate, instituţiile pot utiliza, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a României, un model intern dacă, în plus faţă de respectarea condiţiilor din cuprinsul acestei anexe, modelul:
-explică istoricul variaţiei de preţ în cadrul portofoliului;
-surprinde concentrarea ca volum şi schimbările de compoziţie a portofoliului;
-este robust în cazul unui mediu advers;
-este validat prin back-testing care vizează evaluarea faptului dacă riscul specific este surprins cu acurateţe. În cazul în care procesul de back-testing este realizat pe bază de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese într-o manieră coerentă.
5. Instituţiile care utilizează modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 4 vor fi supuse unei cerinţe de capital separate pentru riscul specific, calculată conform anexei nr. II.
6. Pentru scopul pct. 10 subpunctul (ii), rezultatele aferente calculelor proprii ale instituţiilor vor fi înmulţite cu un factor de multiplicare de cel puţin 3.
7. Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar între 0 şi 1, potrivit următorului tabel, în funcţie de numărul de depăşiri puse în evidenţă de către back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucrătoare. Instituţiile vor calcula depăşirile într-un mod coerent, pe baza back-testing-ului, fie în ceea ce priveşte schimbările actuale în valoarea portofoliului, fie în ceea ce priveşte schimbările ipotetice. O depăşire reprezintă o schimbare de o zi în valoarea portofoliului care depăşeşte cuantificarea valorii la risc aferente zilei respective, generată de modelul instituţiei. Pentru scopul determinării factorului complementar, numărul de depăşiri va fi evaluat cel puţin trimestrial.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul de depăşiri Factorul complementar
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mai puţine de 5 0,00
5 0,40
6 0,50
7 0,65
8 0,75
9 0,85
10 sau mai multe 1,00
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
|
În cazuri individuale şi în cazuri datorate unor situaţii excepţionale Banca Naţională a României va acorda derogare de la cerinţa de a majora factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzător tabelului de mai sus numai în condiţiile în care instituţia demonstrează în mod convingător că asemenea majorare este nejustificată şi că modelul este în esenţă solid.
Dacă se înregistrează depăşiri numeroase, indicând astfel că modelul nu este suficient de exact, Banca Naţională a României va revoca recunoaşterea modelului sau va impune măsuri adecvate pentru a asigura îmbunătăţirea cu promptitudine a modelului.
Pentru a permite Băncii Naţionale a României să monitorizeze pe bază continuă corectitudinea factorului complementar, instituţiile vor notifica acesteia cu promptitudine, în orice caz nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, depăşirile care rezultă din back-testing şi care, conform tabelului de mai sus, ar implica o creştere a factorului complementar.
8. Dacă modelul instituţiei este recunoscut de către Banca Naţională a României, în conformitate cu pct. 4, în scopul calculării cerinţelor de capital pentru acoperirea riscului specific instituţia va majora cerinţa sa de capital calculată conform pct. 6, 7 şi 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a subportofoliilor de poziţii pe titluri de capital şi pe titluri de creanţă care conţin risc specific. Instituţiile sunt obligate să identifice a priori structura subportofoliilor lor şi să nu o modifice fără acordul Băncii Naţionale a României.
9. Banca Naţională a României va acorda derogare de la cerinţa de majorare prevăzută la pct. 8 numai dacă instituţia demonstrează că, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute, modelul său surprinde, de asemenea, cu acurateţe riscul de eveniment şi cel de neplată pentru poziţiile sale pe titluri de capital şi pe titluri de creanţă tranzacţionate.
10. Fiecare instituţie trebuie să îndeplinească cerinţa de capital exprimată ca cea mai mare dintre:
(i) nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform parametrilor specificaţi în prezenta anexă;
(ii) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile lucrătoare, înmulţită cu factorul menţionat la pct. 6, ajustată cu factorul menţionat la pct. 7.
11. Modul de calcul al valorii la risc va fi supus următoarelor standarde minime:
(i) calcularea valorii la risc cel puţin zilnic;
(ii) un interval de încredere unilateral de 99%;
(iii) o perioadă de deţinere echivalentă cu 10 zile;
(iv) o perioadă efectivă de observare de cel puţin un an, cu excepţia cazului în care se justifică o perioadă de observare mai scurtă datorită unei majorări subite şi semnificative a volatilităţii preţurilor;
(v) actualizarea trimestrială a datelor.
12. Modelul va trebui să surprindă cu acurateţe toate riscurile de preţ, cu caracter material, ale poziţiilor pe opţiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de către model vor trebui să fie acoperite în mod adecvat de fondurile proprii.
13. Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un număr suficient de factori de risc, în funcţie de nivelul activităţii instituţiei pe pieţele respective. Vor fi respectate cel puţin următoarele prevederi:
(i) pentru riscul de rată a dobânzii sistemul de cuantificare a riscului va încorpora un set de factori de risc corespunzător ratelor dobânzii pe fiecare valută în care instituţia înregistrează poziţii senzitive la rata dobânzii, în bilanţ şi în afara bilanţului. Instituţia va modela curbele de randament folosind una dintre abordările general acceptate. Pentru expunerile cu caracter material la riscul de rată a dobânzii în valute şi în pieţe importante, curba de randament va fi divizată în minimum 6 benzi de scadenţă pentru a surprinde variaţiile volatilităţii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, să surprindă riscul fluctuaţiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de randament;
(ii) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va încorpora factorii de risc corespunzători aurului şi valutelor individuale în care sunt denominate poziţiile instituţiei;
(iii) pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare dintre pieţele de titluri de capital în care instituţia deţine poziţii semnificative;
(iv) pentru riscul de marfă sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel puţin pentru fiecare marfă în care instituţia deţine poziţii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, să surprindă riscul legat de fluctuaţiile, care nu sunt perfect corelate, între mărfuri similare dar nu identice, precum şi expunerea la modificările preţurilor forward apărută ca urmare a decalajului scadenţelor. De asemenea, acesta va ţine cont de caracteristicile pieţei, mai ales datele de livrare şi libertatea de manevră a operatorilor în ceea ce priveşte închiderea poziţiilor.
14. Instituţiile vor putea să utilizeze corelaţii empirice în cadrul şi de-a lungul categoriilor de risc în cazul în care, în opinia Băncii Naţionale a României, sistemul de cuantificare a corelaţiilor al instituţiei este solid şi implementat cu profesionalism.
METODA DELTA-PLUS
În scopul determinării cerinţelor pentru riscul general aferent opţiunilor, suplimentar cerinţelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula cerinţe de capital pentru riscurile gama şi vega. În acest sens, instituţiile vor cuantifica valorile gama (care măsoară variaţia lui delta în raport cu variaţia valorii instrumentului-suport) şi, respectiv, vega (care măsoară variaţia preţului unei opţiuni în raport cu variaţia volatilităţii), separat, pentru fiecare poziţie pe opţiuni.
Cerinţele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea şi exemplul din anexa nr. IX, lit. B):
(i) pentru fiecare opţiune va fi calculat riscul gama (impactul gama) astfel:
Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS)2,
în care:
VS = variaţia instrumentului-suport al opţiunii;
(ii) VS va fi calculată după cum urmează:
-pentru opţiuni pe titluri de capital şi indici bursieri, VS va fi egală cu 8% din valoarea de piaţă a instrumentului-suport;
-pentru opţiuni pe mărfuri, VS va fi egală cu 15% din valoarea de piaţă a instrumentului-suport;
-pentru opţiuni pe valute şi aur, VS va fi egală cu 8% din valoarea de piaţă a instrumentului-suport. În cazul unei opţiuni pe valute strâns corelate, VS va fi de 4%;
-pentru opţiuni pe rata dobânzii:
-în cazul în care instrumentul-suport este un titlu de creanţă, VS va fi egală cu valoarea de piaţă a instrumentului-suport x ponderea (corespunzător col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
-în cazul în care instrumentul-suport este rata dobânzii, VS va fi egală cu modificarea presupusă a ratei dobânzii (corespunzător col. 5 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
(iii) pentru scopul efectuării acestui calcul, următoarele poziţii vor fi tratate ca fiind pe acelaşi instrument-suport:
-în cazul ratelor dobânzii: poziţiile din cadrul fiecărei benzi de scadenţă prevăzute în tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (poziţiile vor fi încadrate în tabele separate pentru fiecare valută);
-în cazul titlurilor de capital şi al indicilor bursieri: poziţiile din cadrul fiecărei pieţe naţionale;
-în cazul valutelor şi al aurului: poziţiile aferente fiecărei perechi de valute şi aurului;
-în cazul mărfurilor: poziţiile pe fiecare marfă definită conform pct. 7 din anexa nr. VI;
(iv) fiecare opţiune pe acelaşi instrument-suport va avea un impact gama pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi însumate, rezultând pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul cerinţelor de capital);
(v) cerinţa de capital totală pentru riscul gama va fi reprezentată de suma valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;
(vi) riscul vega va fi calculat astfel:
Riscul vega = Vega x (variaţia relativă a volatilităţii),
în care: variaţia relativă a volatilităţii este, pentru toate categoriile de risc, 25% din volatilitatea presupusă (implicită) a opţiunii;
(vii) cerinţa totală de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor absolute ale cerinţelor individuale de capital care au fost calculate pentru riscul vega.
EXEMPLE DE CALCUL
A. Exemplu privind calcularea cerinţei de capital pentru
riscul general aferent instrumentelor pe rata
dobânzii prin utilizarea abordării pe benzi de scadenţă
1. O instituţie deţine următoarele poziţii:
-obligaţiune (bond) a cărei valoare de piaţă este de 13,33 milioane EUR, cu o scadenţă reziduală de 8 ani şi cupon de 8%;
-titlu de stat a cărui valoare de piaţă este de 75 milioane EUR, cu o scadenţă reziduală de două luni şi cupon de 7%;
-swap pe rata dobânzii1)Poziţia trebuie raportată ca valoare de piaţă a poziţiei noţionale-suport. În funcţie de rata curentă a dobânzii, valoarea de piaţă a fiecăruia dintre cele două segmente ale swap-ului [respectiv, o obligaţiune cu rată fixă (bond) cu scadenţă reziduală de 8 ani şi o obligaţiune cu rată variabilă (floater) cu scadenţă reziduală de 9 luni] poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea noţională. Pentru simplificare, exemplul presupune că rata curentă a dobânzii este identică cu cea pe care se bazează swap-ul.
2. Tabelul nr. 1 prezintă modul în care aceste poziţii sunt încadrate în benzi de scadenţă şi sunt ponderate corespunzător ponderilor din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II. După ponderarea poziţiilor vor fi parcurse următoarele etape de calcul:
a) se calculează cerinţa de capital aferentă poziţiilor ponderate puse în corespondenţă în toate benzile de scadenţă - în cazul de faţă numai pentru banda de scadenţă 7-10 ani: poziţia pusă în corespondenţă în această bandă de scadenţă este 0,5 (cea mai mică dintre valoarea absolută a poziţiilor ponderate lungi însumate şi valoarea absolută a poziţiilor ponderate scurte însumate, din cadrul aceleiaşi benzi de scadenţă) care conduce la o cerinţă de capital de 10% x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Poziţia scurtă netă rămasă este de -5,125;
b) se calculează cerinţa de capital din cadrul fiecărei zone: întrucât numai în zona unu există mai mult de o poziţie, cerinţa de capital de acest tip poate fi calculată numai pentru această zonă. În acest scop, poziţia pusă în corespondenţă este determinată ca fiind egală cu 0,2 (cea mai mică dintre valoarea absolută a poziţiilor ponderate lungi însumate şi valoarea absolută a poziţiilor ponderate scurte însumate din cadrul aceleiaşi zone). Cerinţa de capital aferentă zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]. Poziţia lungă netă rămasă în zona unu este de +1,00;
c) se calculează cerinţa de capital aferentă poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele adiacente: după calcularea poziţiei nete din zona unu, poziţiile rămase sunt următoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona trei -5,125. Poziţia pusă în corespondenţă între zonele doi şi trei este 1,125 (cea mai mică dintre valorile absolute ale poziţiilor lungi şi scurte aferente zonelor adiacente). Cerinţa de capital în acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45 = 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];
d) se calculează cerinţa de capital aferentă poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele unu şi trei: poziţiile rămase în zonele unu şi trei sunt +1,00 (poziţie lungă) şi, respectiv, -4,00 (poziţie scurtă). Cerinţa de capital aferentă poziţiei ponderate puse în corespondenţă între zonele unu şi trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din anexa nr. II];
e) poziţia ponderată reziduală nepusă în corespondenţă este 3,00, ceea ce conduce la o cerinţă de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din anexa nr. II].
Tabelul nr. 1
(milioane EUR)
┌──────────┬────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │ Zona 1 │ Zona 2 │ Zona 3 │
│ Bandă ├────┬─────────┬───────┬─────┼────┬────┬───────┼────┬────┬──────┬─────┬───────┬────────┤
│ de │0-1 │ 1-3 │ 3-6 │6-12 │1-2 │2-3 │ 3-4 │ 4-5│5-7 │ 7-10 │10-15│ 15-20 │peste 20│
│ scadenţă ├────┴─────────┴───────┴─────┼────┴────┴───────┴────┴────┴──────┴─────┴───────┴────────┤
│ │ Luni │ Ani │
├──────────┼────┬─────────┬───────┬─────┼────┬────┬───────┬────┬────┬──────┬─────┬───────┬────────┤
│ Poziţie │ │+75 Titlu│ -50 │+150 │ │ │ +50 │ │ │ -150 │ │ │ │
│ │ │ de stat │Futures│Swap │ │ │Futures│ │ │ Swap │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │+13,33│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Oblig.│ │ │ │
├──────────┼────┼─────────┼───────┼─────┼────┼────┼───────┼────┼────┼──────┼─────┼───────┼────────┤
│ Pondere │0,00│ 0,20 │ 0,40 │0,70 │1,25│1,75│ 2,25 │2,75│3,25│ 3,75 │4,50 │ 5,25 │ 6,00 │
│ (%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────────┼───────┼─────┼────┼────┼───────┼────┼────┼──────┼─────┼───────┼────────┤
│ Poziţie │ │ +0,15 │ -0,20 │+1,05│ │ │+1,125 │ │ │-5,625│ │ │ │
│ x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ +0,5 │ │ │ │
│ Pondere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────────┼───────┼─────┼────┼────┼───────┼────┼────┼──────┤ │ │ │
│ Cerinţă │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│0,5 x │▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│de capital│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│ 10% │▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│ [pct. 22 │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│= 0,05│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│ lit. a)] │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│ │▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
├──────────┼────┴─────────┴───────┴─────┤▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒├──────┤▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│ Cerinţă │ 0,20 x 40% = 0,08 │▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│de capital│ │▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│ [pct. 22 │ │▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
│ lit. b)] │ │▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒│
├──────────┼────┬─────────┬───────┬─────┼────┴────┴───────┴────┴────┴──────┴─────┴───────┴────────┤
│ Cerinţă │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│ 1,125 x 40% = 0,45 │
│de capital│▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│ │
│ [pct. 22 │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│ │
│ lit. e)] │▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒│ │
├──────────┼────┴─────────┴───────┴─────┴─────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Cerinţă │ 1,00 x 150% = 1,5 │
│de capital│ │
│ [pct. 22 │ │
│ lit. f)] │ │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
|
3. Cerinţa totală de capital în acest exemplu este dată de suma următoarelor:
- Cerinţa de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II] 50.000 EUR
- Cerinţa de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II] 80.000 EUR
- Cerinţa de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II] 450.000 EUR
- Cerinţa de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II] 1.500.000 EUR
- Cerinţa de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II] 3.000.000 EUR
TOTAL: 5.080.000 EUR
|
B. Exemplu de calcul al cerinţelor de capital prin
utilizarea metodei delta-plus
1. Presupunem că o instituţie are o opţiune short call de tip european (opţiune care poate fi exercitată numai la data expirării) pe marfă, cu un preţ de exerciţiu de 490 şi o valoare de piaţă a instrumentului-suport, la 12 luni de la data expirării opţiunii, egală cu 500; o rată de dobândă fără risc (risk-free) de 8% pe an şi volatilitatea de 20%. Valoarea delta curentă pentru această poziţie este, corespunzător formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce înseamnă că preţul opţiunii variază cu -0,721 dacă preţul instrumentului-suport variază cu 1). Valoarea gama este, corespunzător formulei menţionate, de -0,0034 (ceea ce înseamnă că valoarea delta variază cu -0,0034, respectiv de la -0,721 la -0,7244, dacă preţul instrumentului-suport variază cu 1). Valoarea curentă a opţiunii este de 65,48.
2. Într-o primă etapă se va multiplica valoarea de piaţă a mărfii cu valoarea absolută a lui delta.
500 x 0,721 = 360,5
În continuare, poziţia ponderată în funcţie de delta (echivalentul delta) va fi inclusă în calculul descris în cadrul anexei nr. VI. În cazul în care instituţia utilizează abordarea pe benzi de scadenţă şi nu mai există alte poziţii, în vederea calculării cerinţei de capital pentru riscul delta poziţia ponderată în funcţie de delta va fi multiplicată cu 0,15.
360,5 x 0,15 = 54,075
3. Următoarele etape prezintă modalitatea de calcul al cerinţelor de capital corespunzător metodei delta-plus:
a) cerinţa de capital pentru riscul gama va fi calculată în conformitate cu formula prevăzută la pct. (i) din anexa nr. VIII.
1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15)2 = 9,5625;
b) în continuare va fi calculată cerinţa de capital pentru riscul vega. Volatilitatea curentă presupusă (implicită) este de 20%. Întrucât, pentru o opţiune short call, o creştere a volatilităţii conduce la risc de pierdere, volatilitatea trebuie majorată cu o valoare relativă de 25%. Astfel, în cazul acestui exemplu, cerinţa de capital pentru riscul vega va fi calculată pe baza unei modificări a volatilităţii de 5 puncte procentuale, calculată după cum urmează: volatilitatea curentă presupusă (implicită) x 25% sau 20% x 25% = 5%. Conform formulei Black-Scholes utilizate în acest exemplu, valoarea vega este egală cu 168. Astfel, o creştere în volatilitate de 1% (0,01) conduce la o creştere cu 1,68 a valorii opţiunii. În mod corespunzător, o creştere a volatilităţii de 5% conduce la o creştere a valorii opţiunii cu
5 x 1,68 = 8,4,
care reprezintă cerinţa de capital pentru riscul vega.
C. Exemplu privind calculul cerinţei de capital pentru riscul de
marfă prin utilizarea abordării pe benzi de scadenţă:
Se presupune că toate poziţiile sunt pe aceeaşi marfă şi sunt exprimate în moneda de raportare (ROL).
┌─────────────────┬────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────┬────────┐
│Banda de scadenţă│ Poziţia │Rata spread│ Calcularea cerinţei de capital │Rezultat│
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ 0 <= 1 lună │ │ 1,5% │ │ │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 1 <= 3 luni │ │ 1,5% │ │ │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 3 <= 6 luni │Poziţie lungă 800 ROL │ 1,5% │800 poziţie lungă + 800 poziţie scurtă │ │
│ │ │ │(poziţie pusă în corespondenţă) x 1,5% =│ 24 │
│ │Poziţie scurtă 1.000 ROL│ │200 poziţie scurtă reportată în banda de│ │
│ │ │ │scadenţă > 1 <= 2 ani │ │
│ │ │ │cerinţă de capital: 200 x 2 x 0,6% = │ 2,4 │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 6 <= 12 luni │ │ 1,5% │ │ │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 1 <= 2 ani │Poziţie lungă 600 ROL │ 1,5% │200 poziţie lungă + 200 poziţie scurtă │ │
│ │ │ │(poziţie pusă în corespondenţă) x 1,5% =│ 6 │
│ │ │ │400 poziţie lungă reportată în banda de │ │
│ │ │ │scadenţă > 3 ani │ │
│ │ │ │cerinţă de capital: 400 x 2 x 0,6% = │ 4,8 │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 2 <= 3 ani │ │ 1,5% │ │ │
├─────────────────┼────────────────────────┼───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ > 3 ani │Poziţie scurtă 600 ROL │ 1,5% │400 poziţie lungă + 400 poziţie scurtă │ │
│ │ │ │(poziţie pusă în corespondenţă) x 1,5% =│ 12 │
│ │ │ │poziţie netă: 200 │ │
│ │ │ │cerinţă de capital: 200 x 15% = │ 30 │
├─────────────────┴────────────────────────┴───────────┼────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │Cerinţa totală de capital │ 79,2 │
└──────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴────────┘
|