Banca Naţională a României

Rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna mai, la nivelul de 4,10 la sută (4,11 la sută în luna aprilie), deasupra intervalului de variație al țintei și ușor peste nivelul prognozat, în condițiile în care temperarea creșterii în termeni anuali a prețurilor combustibililor și produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflației de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în luna mai 2019 până la 3,2 la sută, de la 3 la sută în luna aprilie. Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste ridicate pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă până la 4,2 la sută în luna mai, de la 4,3 la sută în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menținut la nivelul de 4,1 la sută începând cu decembrie 2018.

Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2019 arată accelerarea dinamicii anuale a PIB real la 5 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final și-a menținut poziția de factor determinant al creșterii economice, intensificarea de ritm datorându-se inclusiv unui efect de bază, urmat de variația stocurilor și formarea brută de capital fix, a cărei dinamică a revenit în teritoriul pozitiv. În schimb, exportul net și-a amplificat contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii. Datele la luna aprilie relevă accelerarea creșterii în termeni anuali atât a deficitului balanței comerciale, cât și a celui de cont curent comparativ cu ritmurile înregistrate în trimestrul I al anului.

Cele mai recente date statistice indică evoluții mixte în sfera producției, consumului și investițiilor: creșterea ușoară a dinamicii anuale a producției industriale în luna aprilie față de trimestrul I 2019, concomitent cu temperarea activității în comerțul cu amănuntul și serviciile pentru populație; menținerea ritmului înalt de creștere, în termeni anuali, a volumului lucrărilor de construcții, în principal la obiective noi (atât clădiri, cât și construcții inginerești).

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menținut relativ constantă în lunile aprilie-mai, în ușoară scădere față de trimestrul I 2019. Evoluția pe luna mai a reflectat continuarea încetinirii creșterii componentei în lei, în principal pe seama creditelor acordate populației. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat marginal, la 66,2 la sută.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidențiată în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2019.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale și bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent rămâne preocupantă. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale - inclusiv în contextul războiului comercial și al Brexit -, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale. Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 11 iulie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 august 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.