Banca Naţională a României

Rata anuală a inflației IPC a urcat în luna iulie la 4,1 la sută, de la 3,8 la sută în luna iunie, iar în luna august a scăzut la 3,9 la sută, în linie cu prognoza, menținându-se deasupra intervalului de variație al țintei.

Evoluția s-a datorat în principal creșterii prețurilor produselor din tutun și în secundar dinamicii ascendente a prețului combustibililor și a inflației de bază, al căror impact a fost doar parțial contrabalansat de cel al temperării creșterii anuale a prețurilor administrate și a prețurilor alimentare volatile.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească, relativ mai lent decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,3 la sută în luna iunie, la 3,4 la sută în august. Avansul a reflectat influențele opuse venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor unor servicii de telefonie, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale, precum și valorilor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă de la 4,1 la sută în luna iunie, până la 4,0 la sută în iulie și 3,9 la sută în luna august, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum pentru intervalul iulie-august s-a menținut la nivelul lunii iunie, de 4,0 la sută.

Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2019 arată o ușoară decelerare a PIB real, la 4,4 la sută, de la 5 la sută în trimestrul anterior (variații anuale). Pe partea cererii, contribuția adusă de consumul gospodăriilor populației a rămas semnificativă, cu toate că s-a redus, fiind depășită marginal de cea a formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a crescut substanțial (până la 18 la sută, de la 3,9 la sută în trimestrul I). Exportul net și-a redus aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul încetinirii mai pregnante a creșterii anuale a importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, regăsită și în relativa încetinire a ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent și-a accelerat însă adâncirea în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, ca urmare a deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Cele mai recente date statistice evidențiază menținerea ritmului înalt de creștere a activității în comerțul cu amănuntul și servicii în luna iulie, prelungirea trendului puternic ascendent al dinamicii lucrărilor de construcții, dar și accentuarea descreșterii producției industriale, inclusiv a celei prelucrătoare.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ușor creșterea în primele două luni ale trimestrului III, la 7,9 la sută în iulie, de la 7,1 la sută în iunie, și apoi la 8 la sută în august. Ascensiunea a fost antrenată atât de componenta în lei, cât și de cea în valută, a cărei dinamizare a continuat exclusiv cu aportul creditelor acordate persoanelor juridice. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat doar marginal, ajungând la 66,7 la sută în luna august.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei până la finele anului curent, pe o traiectorie ușor inferioară celei evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2019.

Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă. Pe plan extern, incertitudini sporite decurg din slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și din creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condițiile păstrării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 noiembrie 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.