Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2019

16.12.2019

În perioada ianuarie - octombrie 2019p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9 201 milioane euro, comparativ cu 7 532 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 499 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 278 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 10 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
 ianuarie - octombrie 2018pianuarie - octombrie 2019p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)79 61087 142-7 53284 22993 430-9 201
A. Bunuri şi servicii71 60276 332-4 73074 90081 851-6 951
a. Bunuri52 17163 760-11 58953 08067 168-14 088
b. Servicii19 43112 5726 85921 82014 6837 137
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor2 4131572 2562 4631292 334
- transport5 7282 4323 2966 5612 8963 665
- turism - călătorii2 4323 751-1 3182 5634 405-1 841
- alte servicii8 8586 2332 62610 2327 2532 980
B. Venituri primare4 5788 217-3 6395 0668 143-3 077
C. Venituri secundare3 4302 5938374 2633 436827

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 822 milioane euro (comparativ cu 4 768 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4 205 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 617 milioane euro.

În perioada ianuarie - octombrie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8 377 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 73 964 milioane euro la 31 octombrie 2019 (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3 la sută față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2019 nivelul de 34 254 milioane euro (31,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,6 la sută față de 31 decembrie 2018.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
 Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni 2019p
Sold la 31.12.2018pSold la 31.10.2019p
I. Datoria externă pe termen lung68 28673 96412 727
I.1. Datoria publică34 85040 4783 006
I.1.1. Datoria publică directă34 49940 1742 951
I.1.2. Datoria garantată public35130455
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
32 24032 2699 711
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor1 433520969
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 1961 21710
I.3.1. Alocări de DST de la FMI1 1961 21710
II. Datoria externă pe termen scurt31 55534 254e40 055e
Total datorie externă (I+II) 99 841108 21852 782

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe în primele zece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 5 000 milioane euro și din influența variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa 2 675 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul împrumuturilor contractate de la organismele internaționale în valoare de 1 667 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17 la sută în perioada ianuarie - octombrie 2019, comparativ cu 22,6 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2019 a fost de 74,8 la sută, comparativ cu 74,1 la sută la 31 decembrie 2018.

Precizări metodologice

  1. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice
  2. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 ianuarie 2020.