1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2020

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2020

15.06.2020

În perioada ianuarie - aprilie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 782 milioane euro, comparativ cu 2 258 milioane euro în perioada ianuarie-aprilie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 880 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 465 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 427 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 464 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - aprilie 2019p ianuarie - aprilie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 33 816 36 074 -2 258 30 779 32 561 -1 782
A. Bunuri şi servicii 29 297 31 774 -2 477 26 335 29 227 -2 892
a. Bunuri 21 093 26 143 -5 050 18 537 24 467 -5 930
b. Servicii 8 204 5 631 2 573 7 798 4 760 3 038
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 986 53 933 795 57 738
- transport 2 521 1 086 1 435 2 218 930 1 288
- turism - călătorii 806 1 529 -723 538 1 043 -505
- alte servicii 3 891 2 963 928 4 247 2 730 1 517
B. Venituri primare 2 771 2 586 185 2 756 2 144 612
C. Venituri secundare 1 748 1 714 34 1 688 1 190 498

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 454 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 161 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 33 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 487 milioane euro.

În perioada ianuarie – aprilie 2020, datoria externă totală a crescut cu 683 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 73 276 milioane euro la 30 aprilie 2020 (68,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2020 nivelul de 33 280 milioane euro (31,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,3 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 4 luni 2020p
Sold la 31.12.2019p Sold la 30.04.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 73 646 73 276 4 648
I.1. Datoria publică 39 477 39 744 915
I.1.1. Datoria publică directă 39 192 39 472 900
I.1.2. Datoria garantată public 285 272 15
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		32 953 32 294 3 731
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 749 411 152
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 216 1 238 2
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 238 2
II. Datoria externă pe termen scurt 32 227 33 280e 17 346e
Total datorie externă (I+II) 105 873 106 556 21 994

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3 000 milioane euro și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 421 milioane euro, a fost diminuată de variația prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică de circa -3 044 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6 la sută în perioada ianuarie – aprilie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2020 a fost de 5,3 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2020 a fost de 72,1 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 iulie 2020.

T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro