1. BNR
  2. Comunicate de presă
  3. Balanţa de plăţi şi datoria externă – iunie 2020

Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – iunie 2020

13.08.2020

În perioada ianuarie - iunie 2020p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3 497 milioane euro, comparativ cu 4 373 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2019; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 127 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 376 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 1 123 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 504 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - iunie 2019p ianuarie - iunie 2020p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 50 630 55 003 -4 373 43 881 47 378 -3 497
A. Bunuri şi servicii 44 541 48 123 -3 582 37 910 42 243 -4 333
a. Bunuri 31 861 39 546 -7 685 26 344 35 156 -8 812
b. Servicii 12 680 8 577 4 103 11 566 7 087 4 479
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 496 83 1 413 1 179 86 1 093
- transport 3 861 1 688 2 173 3 371 1 380 1 991
- turism - călătorii 1 285 2 388 -1 103 612 1 377 -765
- alte servicii 6 038 4 418 1 620 6 404 4 244 2 160
B. Venituri primare 3 603 4 641 -1 038 3 417 3 332 85
C. Venituri secundare 2 486 2 239 247 2 554 1 803 751

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 352 milioane euro (comparativ cu 2 697 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 160 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 192 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2020, datoria externă totală a crescut cu 5 579 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 78 983 milioane euro la 30 iunie 2020 (70,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2 la sută față de 31 decembrie 2019;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2020 nivelul de 32 469 milioane euro (29,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2019.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 6 luni 2020p
Sold la 31.12.2019p Sold la 30.06.2020p
I. Datoria externă pe termen lung 73 646 78 983 6 874
I.1. Datoria publică 39 477 45 285 1 202
I.1.1. Datoria publică directă* 39 192 45 028 1 170
I.1.2. Datoria garantată public 285 257 32
I.2. Datoria negarantată public,
     din care: 		32 953 32 489 5 669
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 749 325 304
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care: 		1 216 1 209 3
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 216 1 209 3
II. Datoria externă pe termen scurt 32 227 32 469e 25 290e
Total datorie externă (I+II) 105 873 111 452 32 164

e) date estimate
p) date provizorii
*) Creșterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 6 300 milioane euro și din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 510 milioane euro, a fost diminuată de variația prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică de circa -1 175 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1 la sută în perioada ianuarie – iunie 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2020 a fost de 80,0 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 septembrie 2020.

T: +4031 132 2321
E: press@bnro.ro