Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – februarie 2021

13.04.2021

În perioada ianuarie - februarie 2021p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 627 milioane euro, comparativ cu 431 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 485 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 265 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a redus excedentul cu 463 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare s-a încheiat cu un deficit de 358 milioane euro, comparativ cu un excedent de 155 milioane euro în perioada similară a anului 2020.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - februarie 2020 ianuarie - februarie 2021p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 18 180 18 611 -431 17 261 18 888 -1 627
A. Bunuri şi servicii 14 922 16 284 -1 362 14 498 16 080 -1 582
a. Bunuri 10 837 13 454 -2 617 10 456 13 558 -3 102
b. Servicii 4 085 2 830 1 255 4 042 2 522 1 520
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 495 31 464 410 24 386
- transport 1 188 541 647 1 186 485 701
- turism - călătorii 392 877 -485 171 391 -220
- alte servicii 2 010 1 381 629 2 275 1 622 653
B. Venituri primare 2 273 1 497 776 2 153 1 840 313
C. Venituri secundare 985 830 155 610 968 -358

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro.

În perioada ianuarie – februarie 2021, datoria externă totală a scăzut cu 2 311 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 90 947 milioane euro la 28 februarie 2021 (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,0 la sută față de 31 decembrie 2020;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2021 nivelul de 32 669 milioane euro (26,4 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2020.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 2 luni 2021p
Sold la 31.12.2020 Sold la 28.02.2021p
I. Datoria externă pe termen lung 92 826 90 947 2 626
I.1. Datoria publică 57 527 56 214 1 333
I.1.1. Datoria publică directă* 57 307 56 001 1 325
I.1.2. Datoria garantată public 220 213 8
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
34 139 33 563 1 293
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 137 105 57
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 160 1 170 0
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 160 1 170 0
II. Datoria externă pe termen scurt 33 101 32 669e 9 555e
Total datorie externă (I+II) 125 927 123 616 12 181

e) date estimate
p) date provizorii
*) Scăderea datoriei publice directe a provenit în principal din variația prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică de circa -1 348 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,1 la sută în perioada ianuarie - februarie 2021, comparativ cu 20,1 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2021 a fost de 5,0 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2021 a fost de 83,5 la sută, comparativ cu 90,7 la sută la 31 decembrie 2020.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
  12. Datele statistice aferente perioadei 2013 – septembrie 2019 au fost actualizate în cadrul metodologic al reviziei benchmark 2019. Începând cu luna octombrie 2019, datele sunt compilate în același cadru metodologic. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând linkul: Procesul de revizuire a datelor statistice.

Următorul comunicat de presă “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 mai 2021.