Următorul comunicat de presă a fost remis miercuri, 28 august 2002, de catre Departamentul de Relatii Externe al FMI in Washington. Versiunea în limba engleză poate fi gasită pe site-ul www.imf.org, iar versiunea in limba romana pe site-ul www.fmi.ro.
FMI aproba o transa de credit de 109 milioane USD in cadrul acordului stand-by cu Romania
Astăzi, Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a finalizat prima şi cea de-a doua revizuire privind performanţa economică a României, în cadrul acordului stand-by. Prin această decizie, România va putea trage imediat de la FMI suma de 82,67 milioane DST (aproximativ 109 milioane USD). Acordul stand-by pe o perioadă de 18 luni, în valoare de 300 milioane DST (aproximativ 396 milioane USD) a fost aprobat la 31 octombrie 2001 (vezi comunicatul de presă nr. 01/43). Până în prezent, Romania a tras de la FMI suma de 52 milioane DST (aproximativ 69 milioane USD).
Urmare deciziei Consiliului Director, Dl. Eduardo Aninat, Director General Adjunct şi Preşedinte în funcţie, a declarat:
“România, în cadrul programului, a înregistrat o performanţă macroeconomică favorabilă – inclusiv o rată mai mare de creştere, sprijinită de relansarea agriculturii şi exporturilor; progresul în reducerea inflaţiei şi a deficitelor de buget şi de cont curent; şi consolidarea rezervelor oficiale şi îmbunătăţirea accesului pe pieţele financiare internationale. Totuşi, succesul în limitarea salariilor şi reducerea pierderilor în întreprinderile publice, în special în sectorul energetic, a fost incert.
Prin urmare, la finalizarea primei şi celei de a doua revizuiri în cadrul programului, Directorii Executivi au subliniat că implementarea integrală şi rapidă a măsurilor menite să corecteze slăbiciunile în aceste domenii şi, în special, continuarea fermă a reformei structurale sunt de o importanţă crucială. Acestea vor fi esenţiale pentru atingerea creşterii durabile şi a stabilităţii macroeconomice şi întărirea forţei motrice a tranziţiei către o economie de piaţă funcţională, netezind drumul pentru aderarea la UE.
Strategia autorităţilor de reducere a inflaţiei va fi susţinută de limitarea deficitului bugetar la mai puţin de 3 procente din PIB în 2002 şi de diminuarea în continuare în 2003. Legile privind TVA şi impozitul pe profit, aprobate recent, vor îmbunătăţi structura taxelor şi impozitelor şi mediul de afaceri. Mergând mai departe, va fi important ca subvenţiile să fie reduse în continuare, în paralel cu o îmbunătăţire clar direcţionată a protecţiei sociale, şi să se evite acordarea de facilităţi fiscale ad hoc.
O componentă esenţială a programului continuă să fie reducerea deficitului cvasi-fiscal în întreprinderile de stat. Implementarea programelor guvernului privind salariile şi forţa de muncă în 2002 şi 2003 va avea o importanţă majoră, atât pentru îmbunătăţirea profitabilităţii întreprinderilor, cât şi pentru succesul strategiei de dezinflaţie. În acest context, autorităţile vor trebui să facă toate eforturile posibile pentru a limita impactul deciziei de creştere substanţială a salariului minim în 2003 asupra evoluţiilor salariale în general în intreprinderile publice – şi, dacă este necesar, să fie pregătite să implementeze prompt măsuri corective. În sectorul energetic, după ajustările ambiţioase şi adecvate de preţuri în 2001 şi 2002, acum trebuie să se acorde prioritate corectării deficienţelor persistente privind încasările la principalele utilităţi.
Politica monetară, implementată în cadrul unui regim de curs de schimb de flotare controlată, va viza reducerea în continuare a inflaţiei, concomitent cu prevenirea unei aprecieri reale nejustificate a monedei. Autorităţile au adoptat măsuri binevenite pentru monitorizarea îndeaproape şi limitarea expansiunii rapide a creditului în valută.
Guvernul este angajat să revigoreze procesul de privatizare şi va continua câteva proiecte majore de privatizare. Deosebit de importantă este privatizarea celei mai mari banci de stat, BCR, care va presupune vânzarea integrală a participaţiei statului şi transferul controlului către un investitor strategic. Se prevede accelerarea privatizării în domeniul gazelor naturale şi energiei electrice. Împreună cu măsurile de restructurare, aceasta va fi esenţială pentru îmbunătăţirea eficienţei încasărilor şi asigurarea unei situaţii financiare solide în sectorul energetic, care sunt elemente cheie pentru stabilitate macroeconomică şi creştere sustenabile”, a declarat Dl. Aninat.