Misiunea FMI care s-a aflat în Bucureşti în perioada 7-17 iulie a căzut de acord cu Guvernul României asupra măsurilor suplimentare pentru finalizarea primei şi celei de-a doua revizuiri în cadrul Acordului stand-by, aprobat de board-ul FMI la data de 31 octombrie 2001.
De la ultima misiune din luna martie, evoluţiile macroeconomice au rămas favorabile şi în linie cu programul. În iunie, inflaţia calculată pe 12 luni a scăzut la 24 procente, iar ţinta de 22 procente pentru sfârşitul lui 2002 este pe deplin realizabilă. Evoluţia contului curent în primele patru luni a fost de asemenea favorabilă şi este posibil ca deficitul anual în 2002 sa înregistreze 5 procente din PIB, sub ţinta din program de 5,5 procente din PIB. Rezervele internaţionale ale Băncii Naţionale a României au atins un nivel confortabil. Deşi în primul trimestru al anului creşterea economică a fost mai lentă, creşterea PIB în 2002 este estimată la 4-4,5 procente, în concordanţă cu majorarea anticipată a cererii partenerilor comerciali ai României. În primele cinci luni ale anului 2002, salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 4,6 procente, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2001; totuşi, creşterile salariale din întreprinderile de stat le-au depăşit din nou pe cele din sectorul privat. Progresul în privatizare a fost, din păcate, mai lent decât s-a anticipat.
Misiunea FMI din martie a discutat cu autorităţile române strategia de reducere a deficitului cvasifiscal în sectorul energetic şi în celelalte întreprinderi de stat, inclusiv prin creşterea ratelor de încasare la utilităţi. Din martie, s-au înregistrat progrese în această direcţie, dar, în continuare, este loc şi nevoie de îmbunătăţire. Cu aceeaşi ocazie, am discutat cu guvernul şi masurile privind controlul costurilor salariale în întreprinderile de stat, dar aşa cum s-a remarcat mai sus, evoluţiile recente în aceasta direcţie nu au fost în linie cu programul.
În acest context, am fost preocupaţi de implicaţiile macroeconomice ale creşterii programate a salariului minim începând cu ianuarie 2003. Dacă nu sunt atenuate, efectele asupra cererii populaţiei precum şi asupra competitivităţii şi costurilor cu forţa de munca ar putea submina succesul înregistrat cu privire la dezinflaţie şi poziţia conturilor externe. Am fost preocupaţi în special de efectele acestei măsuri în întreprinderile de stat. În trecut, asemenea ajustări au generat deseori creşteri salariale însemnate la nivelul întregii grile de salarizare, deşi în acest sector nu sunt mulţi angajaţi care câştigă salariul minim. În această privinţă, guvernul a fost de acord cu măsuri de contracarare, inclusiv continuarea unei politici ferme de control asupra salariilor şi numărului de angajaţi în întreprinderile de stat şi sectorul bugetar. Pentru 2003, o politică fiscală relativ mai strânsă este de asemenea adecvată cu deficitul bugetului general consolidat limitat la 2,65 procente din PIB. Mai mult, reducerea prevăzută cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor la fondul de asigurări sociale, care se va realiza într-un mod echilibrat, va conduce la diminuarea costurilor cu forţa de muncă.
Pentru perioada rămasă din 2002, deficitul fiscal, aşa cum este definit în legea bugetului, rămâne adecvat, dar este foarte important ca eforturi suplimentare să se întreprindă în direcţia îmbunătăţirii colectării veniturilor, care până în prezent s-au situat sub nivelul anticipărilor. Rămânem încrezători că, pe baza masurilor convenite, guvernul va atinge ţinta de deficit în anul 2002. De asemenea, aşteptăm să discutăm cu guvernul, în luna septembrie, detalii privind bugetul pe 2003. Salutăm planul guvernului de a adopta măsuri sociale clar direcţionate pentru a atenua, în sezonul de iarnă următor, impactul creşterii preţurilor la utilităţi asupra populaţiei cu venituri mici. Totuşi, în opinia noastră, este foarte important ca aceste măsuri noi şi suma totală a resurselor necesare să fie încorporate integral în proiectul bugetului pentru 2003.
Totodată, procesul de privatizare trebuie accelerat inclusiv în sectorul energetic. Fără eforturi mult mai susţinute în această direcţie, România nu va putea să atragă investiţii străine directe suficiente, iar perspectivele sale de creştere ar putea fi în pericol.
Rămânem încrezători că pe baza politicilor economice convenite, obiectivele programului de reducere a inflaţiei la 15 procente la sfârşitul lui 2003 şi de limitare a deficitului contului curent la sub 5 procente din PIB pot fi atinse, în timp ce creşterea PIB ar putea înregistra un nivel apropiat de 5 procente. În funcţie de aprobarea managementului FMI, întâlnirea board-ului pentru discutarea scrisorii suplimentare de intenţie şi finalizarea revizuirilor ar putea avea loc la sfârşitul lunii august sau la începutul lunii septembrie 2002.