BNR şi sistemul bancar vor fi compatibile cu criteriile Uniunii Europene până în 2004.
În cadrul Conferinţei de aderare România-Uniunea Europeană, la nivel de negociatori şefi, ce a avut loc vineri 28 iunie 2002 la Bruxelles, a fost deschis şi totodată închis, în aceeaşi zi, Capitolul 11: Uniunea Economică şi Monetară. Documentul, în cuprinsul căruia este prezentată poziţia României faţă de acest capitol de negociere, este structurat pe următoarele domenii: coordonarea reformelor economice, politica fiscală, politica monetară şi a cursului de schimb. Banca Naţională consideră că operativitatea dovedită în deschiderea şi închiderea provizorie a acestui capitol arată nu numai consistenţa angajamentelor asumate de ţara noastră, ci şi încrederea partenerului comunitar în traseul parcurs până în prezent şi în calendarul desfăşurării negocierilor în acest domeniu.
România s-a angajat să adopte acquis-ul comunitar până la data propusă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deşi termenul final de aderare este 1 ianuarie 2007, în privinţa armonizării prevederilor referitoare la independenţa băncii centrale, eliminarea finanţării directe a deficitelor temporare ale Trezoreriei de către Banca Naţională şi a accesului privilegiat al instituţiilor publice la resursele instituţiilor financiare, care în momentul de faţă nu sunt încă pe deplin acomodate legislaţiei europene, scadenţa este stabilită pentru anul 2004. Faptul arată tocmai importanţa deosebită acordată acestui capitol. De asemenea, s-a convenit că euro va fi moneda de referinţă pentru cursul de schimb al monedei naţionale până cel târziu la 31 decembrie 2004.
Până la sfârşitul anului 2004 vor fi adoptate, conform calendarului convenit, toate modificările legislative menite să facă Banca Naţională a României şi sistemul nostru bancar compatibile cu criteriile Uniunii Europene. Acest lucru presupune direcţionarea rolului primordial al băncii centrale către un singur obiectiv şi anume stabilitatea preţurilor, în concordanţă atât cu prevederile Tratatului Uniunii Economice şi Monetare, cât şi cu Statutul Băncii Centrale Europene. De asemenea, se mai prevede îmbunătăţirea legislaţiei bancare actuale, în vederea întăririi independenţei băncii centrale a României şi a eficienţei sistemului bancar român potrivit standardelor europene.
Referitor la independenţa BNR, obiectiv cardinal în cadrul negocierilor, reamintim că aceasta a început să devină realitate încă din prima etapă a reformei sistemului bancar, prin aplicarea prevederilor cuprinse în pachetul de legi bancare din 1991. Ulterior, noul statut al BNR, adoptat prin legea nr.101 din 1998, a condus la afirmarea independenţei băncii centrale, iar amendamentele ce urmează a fi aduse până în 2004 pachetului de legi bancare în vigoare vor asigura consolidarea sub toate aspectele a independenţei Băncii Naţionale a României.
Ţara noastră a deschis deja 26 de capitole de negociere, dintre care 12 au fost închise provizoriu. România va deschide până la sfârşitul anului 2002 şi celelalte 4 capitole rămase, între care Capitolul "Libera circulaţie a serviciilor" la care BNR are o însemnată contribuţie tehnică, astfel încât să se asigure preluarea integrală a aquis-ului comunitar în domeniul serviciilor bancare până la finele anului 2004.