Astăzi, şeful misiunii FMI pentru Romania, Dl. Neven Mates, a anunţat că misiunea şi autorităţile române au ajuns la un acord, ad referendum, asupra programului economic şi financiar pentru perioada 2001-02, care ar putea fi susţinut printr-un Aranjament Stand-by.
Discuţiile asupra programului au avut loc în contextul unui relansări rapide a economiei româneşti, cu o creştere a PIB care a atins 5 procente în prima jumătate a anului 2001. În plus, exporturile au avut în continuare o evoluţie foarte bună, care a reflectat creşterea competitivităţii atinsă pe baza deprecierii reale efective şi a consolidării fiscale din ultimii doi ani. Creşterea economică din ultimele patru trimestre, totuşi, a început să fie determinată în principal de cererea internă, care, în combinaţie cu efectele secetei din anul 2000, a condus la creşterea deficitului de cont curent. Dintre componentele cererii interne, consumul populaţiei a crescut recent la aproximativ 7,5 procente în acelaşi timp cu venitul net, în special cu salariile şi transferurile cu caracter social. De asemenea, investiţiile au început să se relanseze, crescând la aproximativ 6,5 procente.
În acest context, autorităţile române şi misiunea au convenit asupra unui program privind politicile macroeconomice şi reformele structurale. Pentru a stabiliza deficitul de cont curent şi pentru a atinge obiectivul de reducere a inflaţiei, guvernul a decis în mod corespunzător să întărească politica fiscală într-o anumită măsură în perioada rămasă până la sfârşitul anului 2001, şi să atingă o consolidare fiscala de 0,5 procente din PIB in 2002, când deficitul bugetar se va reduce la 3 procente din PIB. Totodată, acest obiectiv bugetar este în concordanţă cu strategia macroeconomică pe termen mediu a guvernului care a fost prezentată Uniunii Europene în anul 2000. În ceea ce priveşte politica taxelor şi impozitelor, misiunea salută decizia autorităţilor de a se concentra, în principal, asupra reducerii contribuţiilor salariale şi modernizării sistemului de taxe şi impozite în vederea promovării stabilităţii mediului de afaceri.
De asemenea, guvernul şi misiunea FMI au convenit asupra măsurilor necesare în vederea soluţionării problemei performantelor financiare ale regiilor autonome şi întreprinderilor de stat, care în prima jumătate a acestui an au constituit un factor de impulsionare a cererii interne; mai mult, performanţele financiare slabe ale acestor întreprinderi continuă să reprezinte una din principalele probleme structurale ale economiei româneşti. Măsurile convenite includ urmatoarele: (a) implementarea unei politici salariale prudente în 2002; (b) îmbunătăţirea substantiala a colectării plăţilor aferente energiei electrice, gazelor şi energiei termice. Aceste măsuri ar trebui să contribuie, de asemenea, la reducerea nivelului ridicat al arieratelor înregistrate de întrepriderile de stat, care continuă să afecteze economia românească, şi (c) ajustarea în continuare a preţului energiei, necesară în special pentru reducerea pierderilor la principalul producator de energie termoelectrica, în paralel cu măsuri care sa atenueze efectele sociale. De asemenea, programul include măsuri structurale importante pentru îmbunătăţirea cadrului legal în sectorul financiar, în special un pachet amplu de măsuri menit să consolideze supravegherea bancară.
În final, programul guvernului pentru anul 2002 include un ambiţios program de privatizare, care acoperă toate sectoarele economiei. Privatizarea întreprinderilor de stat, inclusiv a celor mai mari şi a câtorva utilităţi, în concordanţă cu discuţiile aflate în derulare cu Banca Mondială în cadrul programului PSAL, desfăşurată într-un mod transparent, va continua să atragă investiţii străine. Pentru a continua reducerea rolului statului în sectorul bancar, guvernul a decis să acorde prioritate maximă privatizării Băncii Comerciale Române.
Credem cu tărie că implementarea fermă a programului convenit va sta la baza unei creşteri sustenabile a standardului de viaţă în Romania, va contribui la reducerea inflaţiei la un nivel mai mic de 10 procente şi va asigura României ajungerea din urmă, în mod rapid, a altor ţări candidate la integrarea în Uniunea Europeană.
În concordanţă cu procedurile uzuale, înţelegerile convenite între misiune şi autorităţi necesită aprobarea conducerii FMI, şi ulterior, a Consiliului Director al FMI. Ne aşteptăm că programul României ar putea fi discutat în Consiliul Director la sfârsitul lui octombrie-începutul lui noiembrie, după implementarea acţiunilor preliminare convenite.
Biroul Reprezentantului FMI în România