Caiete de studii







  • Caiet de studii nr.53/ 2021
    Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
    Lucian Croitoru

    application/pdf 601 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.52/ 2020
    O evaluare a PIB potențial pentru România
    Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
    Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada 2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat, pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine, mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
    application/pdf 720 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.51/ 2020
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
    Academician Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, dr. Brîndușa Costache, dr. Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur, 1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918). Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o secțiune separată a lucrării de față. Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări, prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915 și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a României întregite.
    application/pdf 506 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.50/ 2020
    Implementarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB) în România
    Alexie Alupoaiei, Matei Kubinschi, Luminița Tatarici, Alina Zaharia
    Comportamentul prociclic al sistemului financiar a fost identificat drept o sursă importantă de risc sistemic care a contribuit la amplificarea efectelor negative ale crizei financiare globale din anul 2008. Prin urmare, limitarea episoadelor de creștere excesivă a creditării a devenit un obiectiv central în definirea cadrului politicii macroprudențiale la nivel internațional. Analizând dinamica ciclurilor financiare, decidenții de politici au ajuns la un consens privind necesitatea introducerii unui instrument pentru acumularea unor rezerve de capital în perioadele de expansiune a creditării, care pot fi utilizate în cazul unui episod de contracție pentru a evita întreruperea procesului de intermediere financiară. Pornind de la considerațiile inițiale formulate în cadrul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), experiența implementării amortizorului anticiclic de capital (CCyB) a cunoscut o dezvoltare impresionantă pe măsură ce fiecare autoritate macroprudențială a ajustat metodologia de calibrare pentru a reflecta caracteristicile specifice sectorului financiar pe care îl supraveghează. În acest context, având în vedere faptul că anul 2020 marchează împlinirea unui deceniu*1 de la publicarea cadrului de reglementare Basel III, lucrarea de față realizează o sinteză a implementării instrumentului, atât în România, cât și în alte state membre ale UE, punând accent pe: (i) operaționalizarea cadrului de analiză, (ii) metodologia de implementare a amortizorului anticiclic de capital și (iii) menținerea, reducerea sau eliberarea completă a amortizorului.
    application/pdf 3 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.49/ 2019
    Prognoza „marii“ recesiuni și a „slabei“ reveniri – rezultate pe baza unei suite de modele neliniare pentru România și zona euro
    Anca Gălățescu, Vincent Labhard (ECB)
    Această lucrare are ca scop evaluarea performanței predictive a unei suite de specificații neliniare bazate pe modele cu un singur indicator pentru prognoza PIB și a principalelor componente de cheltuieli pentru România și zona euro în jurul perioadei de minim a „marii“ recesiuni și a revenirii care a urmat. Rezultatele arată că în cazul ambelor entități și intervale de timp, suita de modele neliniare ar fi oferit semnale adecvate asupra evoluțiilor viitoare, acordând timp suplimentar pentru fundamentarea prognozelor. Lucrarea arată că atât în termenii unor semnale timpurii asupra evoluțiilor viitoare, cât și ai performanței predictive în general, avantajul modelelor neliniare ar fi fost considerabil în special în cazul zonei euro și pentru „marea“ recesiune.
    application/pdf 623 KB, Descarcă