- Caiet de studii nr.55/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din
1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu
anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou
regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR.
Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât
evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur
înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor
aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară
și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această
perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de
puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau
detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice
superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari
cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria
sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945.
Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor
mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între
anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea
Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la
declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru
etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării
datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului
aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor
de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete
de la Sinaia și Tismana.
841 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.54/ 2021
Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare
globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv.
Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau
bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de
aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză
manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și
activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea
probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns
strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea
și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului
privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar
aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de
învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea
eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un
eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor
financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării
indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția
în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii
macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă
probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil
rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație
europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție
a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor
sectoare bancare din cadrul UE.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.53/ 2021
Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
Lucian Croitoru
601 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.52/ 2020
O evaluare a PIB potențial pentru România
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada
2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice
economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de
transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat,
pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate
de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice
estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine,
mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi
obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor
informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB
potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza
nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit
un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei
COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații
adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
720 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.51/ 2020
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
Academician Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, dr. Brîndușa Costache, dr. Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu
titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în
pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur,
1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost
suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru
de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918).
Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până
în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de
față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe
întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui
set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o
secțiune separată a lucrării de față.
Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra
reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată
din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la
fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915
și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război
de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea
aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a
României întregite.
506 KB, Descarcă