Caiete de studii


  • Caiet de studii nr.49/ 2019
    Prognoza „marii“ recesiuni și a „slabei“ reveniri – rezultate pe baza unei suite de modele neliniare pentru România și zona euro
    Anca Gălățescu, Vincent Labhard (ECB)
    Această lucrare are ca scop evaluarea performanței predictive a unei suite de specificații neliniare bazate pe modele cu un singur indicator pentru prognoza PIB și a principalelor componente de cheltuieli pentru România și zona euro în jurul perioadei de minim a „marii“ recesiuni și a revenirii care a urmat. Rezultatele arată că în cazul ambelor entități și intervale de timp, suita de modele neliniare ar fi oferit semnale adecvate asupra evoluțiilor viitoare, acordând timp suplimentar pentru fundamentarea prognozelor. Lucrarea arată că atât în termenii unor semnale timpurii asupra evoluțiilor viitoare, cât și ai performanței predictive în general, avantajul modelelor neliniare ar fi fost considerabil în special în cazul zonei euro și pentru „marea“ recesiune.
    application/pdf 623 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.48/ 2017
    Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții
    Valentin Lazea (coordonator)
    Lucrarea de față își propune investigarea cauzelor nivelului redus al intermedierii financiare în România, identificarea principalelor obstacole în calea majorării sustenabile a valorii indicatorului și conturarea unor posibile soluții pentru depășirea acestora. În acest scop, sunt examinați o serie de factori cu impact nefavorabil asupra evoluției intermedierii financiare, care se manifestă pe plan international (fiind abordate fenomenele de redresare economică fără suportul creditării, de reducere a ratei creditelor neperformante și de dezintermediere bancară transfrontalieră) sau care sunt de natură autohtonă (de la apelul foarte facil al firmelor la legea insolvenței la carențe ale băncilor în pregătirea personalului propriu ori la caracteristici ale sectorului gospodăriilor care limitează accesul acestora la credite). Depășirea unor astfel de obstacole structurale presupune implicarea mai multor instituții ale statului, vizând în principal ajustări la nivelul cadrului legislativ și al implementării acestuia, precum și creșterea gradului de educație financiară a populației.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.47/ 2017
    Estimarea primei de risc la termen incluse în randamentele titlurilor de stat
    Cătălin Bodea, Răzvan Radu
    Lucrarea are drept scop descompunerea randamentelor titlurilor de stat în lei în două componente: una reflectând așteptările pieței privind evoluția viitoare a ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, iar cealaltă, compensația pentru risc (prima de risc la termen) solicitată de investitori. În acest scop, este utilizat un model de structură la termen a ratelor dobânzilor gaussian de tip afin, cu factori latenți. Rezultatele estimărilor indică faptul că scăderea randamentelor începând cu anul 2011 s-a datorat predominant ajustării descendente a așteptărilor privind evoluția ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, pe fondul consolidării procesului de dezinflație și al reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Compresia primei de risc la termen a avut o contribuție mai importantă în cazul maturităților lungi. Pe scadența de 10 ani, aceasta se situa la aproximativ 300 puncte de bază în 2011, pentru ca începând din a doua parte a anului 2014 și până în prezent să oscileze în intervalul 100-200 puncte de bază. Ajustarea descendentă s-a datorat atât factorilor fundamentali, cât și unor schimbări cu caracter structural ale pieței, iar oscilațiile din ultimii ani au reflectat cu precădere corelația cu prima la termen pentru obligațiunile emise de Trezoreria SUA; intensitatea acestei legături a fost însă variabilă în timp.
    application/pdf 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.46/ 2017
    Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României
    Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
    Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei. Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.45/ 2016
    R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
    Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
    Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
    application/pdf 9 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.44/ 2016
    Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul 2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale) ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei, dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor. Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului. Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată
    application/pdf 524 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.43/ 2016
    Construirea unui indicator agregat al condițiilor de afaceri pentru România
    Andra Smădu, Irina Stanciu, Andrei Tănase
    În această lucrare estimăm un indicator agregat zilnic al condițiilor de afaceri pentru România folosind un set informativ compus din serii disponibile cu diferite frecvențe. Metodologia are la bază extragerea unui factor comun dinamic care sintetizează în timp real informațiile ce privesc diferite aspecte ale economiei, precum percepția riscului suveran, condiții ale pieței muncii, încrederea investitorilor sau dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Structura flexibilă a modelului permite extinderea acestuia într-un cadru care acoperă economiile mici și deschise. Prin gradul ridicat de corelație cu evoluția trimestrială a PIB și sintetizarea condițiilor economice curente, indicatorul își dovedește utilitatea în prognoza pe termen scurt a dinamicii PIB, cu precădere în cadrul exercițiilor trimestriale de prognoză a inflației efectuate de către o bancă centrală.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.42/ 2016
    După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste
    Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
    Studiul investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, având principal suport bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au funcționat în respectivul interval. Studiul arată că schimbările din economie au fost semnificative și alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuanțe importante când sunt analizate în detaliu. Sunt surprinse principalele dezechilibre acumulate în cele două decenii la nivelul firmelor, formulându-se eventuale propuneri de acțiune. În primul rând, economia trebuie să se recapitalizeze. Tiparul de finanțare a firmelor s-a schimbat semnificativ, iar direcția nu o considerăm sustenabilă. Finanțarea prin capitaluri proprii a fost înlocuită într-o mare măsură de cea prin datorii, astfel că gradul de îndatorare a ajuns printre cele mai ridicate din UE. În al doilea rând, intrarea și ieșirea firmelor din piață trebuie să se realizeze și mai facil. Deși numărul firmelor s-a dublat în ultimii 20 de ani, acest număr raportat la mia de locuitori are cea mai mică valoare din UE. Este nevoie de firme start-up pentru dinamizarea economiei, dar și pentru reîntinerirea acesteia (majoritatea firmelor din România fiind trecute de prima tinerețe). În paralel, ieșirea mai facilă și rapidă din piață va îmbunătăți calitatea spiritului antreprenorial (ceea ce este o necesitate; de exemplu, aproape jumătate din firme au capitaluri proprii negative). În al treilea rând, accentul trebuie să fie pus pe dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere. O asemenea dezvoltare a fost relativ modestă în ultimele decenii. Contribuția firmelor din sectoarele medium high-tech și high-tech la producerea valorii adăugate brute din economie a fost mai mare în anul 1994 comparativ cu anul 2014. În al patrulea rând, autoritățile cu atribuții fiscale trebuie să-și îmbunătățească activitatea. Firmele percep nivelul ridicat al fiscalității ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă. În paralel, autoritățile fiscale trebuie să investigheze în ce măsură două categorii de cheltuieli identificate în analiză au legătură cu buna desfășurare a activității firmelor sau sunt consecința unui comportament îndreptat excesiv către optimizare fiscală. În al cincilea rând, gradul mare de polarizare și eterogeneitate trebuie să scadă. Dezvoltarea trebuie să fie mai inclusivă și în rândul firmelor. Gradul de eterogeneitate a crescut atât la nivel agregat, cât și în plan teritorial. Există un singur pol de putere economică (București), fără să putem constata în cele două decenii de analiză detașarea unui pol secund de putere. Mai mult, firmele din județele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reușit să-și amelioreze simțitor performanțele pe parcursul celor două decenii. În al șaselea rând, politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme trebuie revizuite. Aceste politici trebuie să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații, respectiv în ceea ce privește firmele cu capital majoritar străin față de firme cu capital majoritar autohton. În al șaptelea rând, atipiile din economie trebuie diminuate. Ne referim în special la trei tipologii de atipii: firme care raportează un număr de salariați egal cu zero, companii cu cifră de afaceri zero și firme care au capitaluri proprii negative.
    application/pdf 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.41/ 2015
    Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada postcriză?
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Relația inversă dintre inflație și șomaj sau curba Phillips, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, reprezintă un element fundamental în explicarea mecanismului de stabilire a prețurilor. După declanșarea crizei însă, modelele macroeconomice fundamentate astfel au subestimat în mod constant evoluția prețurilor, posibil în contextul creșterii șomajului structural, dar și al slăbirii intensității relației. Un fenomen similar a avut loc și în România, unde criza economică și financiară a condus la pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă, inflația rămânând totuși relativ ridicată. Prin urmare, ne-am propus în această lucrare să estimăm o formă redusă a curbei Phillips, nu doar pentru a testa validitatea și intensitatea relației, ci și pentru a obține o estimare a șomajului structural în România – motiv pentru care am optat pentru modelul „triunghiular” care stă la baza estimărilor privind rata naturală a șomajului realizate de instituții internaționale precum OCDE, FMI sau CE. Specificația aleasă, care include gap-ul de șomaj, șocuri de ofertă și așteptări adaptive, s-a dovedit potrivită în a surprinde traiectoria inflației în România. De asemenea, estimările noastre validează empiric relația inversă dintre inflație și gap-ul șomajului și, în plus, arată o extindere a șomajului structural începând cu anul 2011, tendință relevată și de indicatorii calitativi – creșterea șomajului pe termen lung și scăderea eficienței procesului de identificare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit. Totuși, este posibil să fi avut loc și o slăbire a intensității relației, în condițiile unei rigidități relativ ridicate la scădere a salariilor, dar și a creșterii importanței evoluțiilor externe în politica de preț a companiilor, în contextul globalizării. Astfel, un simplu exercițiu empiric de relaxare a ipotezei de liniaritate în modelul utilizat de noi relevă conturarea unei tendințe de aplatizare a curbei Phillips începând cu anul 2007, însă demersul este unul preliminar, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului, care acoperă, deocamdată, un singur ciclu complet.
    application/pdf 842 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.40/ 2015
    Experiențe internaționale privind utilizarea bazelor de date referitoare la Centrala Riscului de Credit și la Centrala Incidentelor de Plăți
    Gabriela Toma, Georgiana Grădinariu, Alina Sîrbu, Mariana Popescu, Gabriela Zainea, Diana Ardelean, Ramona Iancu, Andreea Ghinea, Daniela Radovici, Daniela Stancu
    i) Registrele centrale de credit – sisteme publice de raportare și de gestionare a informațiilor de credit; ii) Studiu comparativ privind sistemele de gestionare a refuzurilor bancare cu instrumente de plată de debit; iii) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Riscului de Credit (CRC); iv) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP)
    application/pdf 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.39/ 2015
    Analiza transmisiei modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din România
    Anca Stoian, Bogdan Murarașu
    Acest studiu investighează diferite aspecte empirice cu privire la transmisia modificărilor cursului de schimb nominal (Exchange Rate Pass-Through, ERPT) în variația diferiților indici de preț din economia românească. Pentru a cuantifica magnitudinea ERPT, a identifica posibile asimetrii și a caracteriza dinamica acestui fenomen, studiul abordează o gamă largă de metodologii econometrice, incluzând regresia cu coeficienți variabili în timp, modelul de Corecție a Erorilor (ECM) și Vectori Autoregresivi (VAR). Robustețea rezultatelor în cazul ultimei abordări enumerate a fost verificată prin estimarea modelelor VAR pentru mai multe subeșantioane, utilizând ferestre mobile, și prin folosirea unor vectori autoregresivi cu variabile de tip prag pentru a identifica posibile efecte asimetrice asupra magnitudinii coeficientului ERPT ale episoadelor de apreciere față de cele de depreciere ale monedei naționale, ale modificărilor mari față de cele reduse ale cursului de schimb și ale ratei inflației. Principalele rezultate obținute indică o transmisie aproape completă pe termen lung și una incompletă pe termen scurt a modificărilor cursului de schimb nominal în variația prețurilor de import; coeficienți de transmisie subunitari sunt identificați și în cazul prețurilor producției industriale și al celor de consum atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Lucrarea evidențiază existența unor asimetrii semnificative atât din punct de vedere statistic, cât și economic ale procesului de transmisie analizat, în funcție de semnul și magnitudinea modificărilor cursului de schimb nominal, de rata inflației, precum și în cazul unor perioade specifice de timp. O concluzie importantă care reiese din acest studiu este că, de-a lungul timpului, magnitudinea transmisiei modificărilor cursului de schimb nominal în variația diferiților indici de preț din România s-a redus.
    application/pdf 1,023 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.38/ 2015
    Construirea unui indice al condițiilor financiare pentru România
    Andreea Muraru
    În condiţiile în care analizarea interacţiunii dintre sectorul financiar şi economia reală a căpătat o semnificaţie sporită în contextul crizei financiare internaţionale izbucnită în toamna anului 2008, în acest studiu s-a urmărit construirea unui indice al condiţiilor financiare (ICF) – indicator de natură să sintetizeze în mod cuprinzător starea condiţiilor financiare din economia românească, implicit să ofere o perspectivă istorică asupra acesteia şi să faciliteze totodată evidenţierea factorilor care i-au imprimat caracterul (restrictiv sau relaxat). Indicatorul a fost construit prin intermediul a trei metode – media ponderată, având ca punct de pornire funcţiile de impuls-răspuns extrase dintr-un vector autoregresiv estimat pentru indicatorii financiari utilizaţi şi PIB, analiza componentelor principale şi modelul cu factori comuni dinamici – aplicate asupra unui set larg de variabile financiare aparținând mediului financiar intern şi celui extern. Rezultatele evaluărilor arată că, indiferent de modelul utilizat, ICF reprezintă un instrument capabil să ofere o imagine mai largă asupra relaţiei dintre variabilele financiare şi sectorul real, extinzând/completând informaţiile oferite de indicele condițiilor monetare; totodată, ICF s-a dovedit a avea capacitatea de a oferi indicii cu privire la evoluția activității economice pe termen scurt, putând fi utilizat, astfel, în activitatea de prognoză.
    application/pdf 720 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.37/ 2015
    Transmisia ratelor dobânzilor în România. Estimări recente și comparații regionale
    Raluca Enache, Răzvan Radu
    Lucrarea analizează transmisia ratelor dobânzilor la creditele și depozitele clienților nebancari în România pe parcursul perioadei 2005-2014, examinând eventualele asimetrii, precum și modificările survenite ulterior crizei economice și financiare declanșate la finele anului 2008. În vederea realizării unor comparații regionale relevante, un cadru empiric similar este aplicat ratelor dobânzilor din alte țări din regiune: Republica Cehă, Polonia și Ungaria.
    application/pdf 872 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.36/ 2014
    Sondajul privind mecanismul de formare și modificare a prețurilor în România
    Ștefania Cristina Iordache, Mihaela Luiza Pandioniu
    Modul în care firmele stabilesc şi modifică preţurile reprezintă un aspect relevant din perspectiva funcţionării şi eficienţei mecanismului de transmisie a politicii monetare. Utilizând informațiile obținute în urma desfășurării unui sondaj în rândul companiilor nefinanciare, lucrarea de față își propune să analizeze modul de formare a prețurilor pe piața internă, precum şi reacţia firmelor la diferite şocuri economice. Rezultatele obţinute pun în evidenţă faptul că firmele din România identifică piaţa internă ca fiind puternic concurenţială, cu un grad ridicat de specializare şi caracterizată de existenţa unor relaţii pe termen lung cu clienţii. Pe ansamblul economiei, predomină o politică de evaluare a prețului de tip time-dependent, modificarea efectivă a acestuia având loc numai dacă apar schimbări semnificative în mediul economic. Potrivit sondajului, prețurile reacţionează mai degrabă la șocuri de ofertă, transmisia majorării costurilor cu materiile prime fiind relativ rapidă. În schimb, reacția companiilor la un şoc negativ de cerere este divergentă la nivel sectorial: doar firmele din agricultură, comerţ şi servicii optează pentru o scădere a prețului, în timp ce în industria prelucrătoare companiile preferă să scadă producția, iar în industria extractivă şi construcţii nu se poate identifica o strategie clară. Sondajul conţine şi o subsecţiune dedicată politicii salariale la nivelul firmelor; răspunsurile obţinute relevă existenţa unei rigidităţi nominale a salariilor, dar şi un recurs relativ limitat la practica indexării automate cu inflația.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.35/ 2014
    Identificarea ciclurilor de afaceri și proprietățile acestora
    Veaceslav Grigoraş, Irina Eusignia Stanciu
    Acest studiu identifică ciclurile de afaceri în România şi analizează proprietăţile acestora. Identificarea punctelor de cotitură este realizată pe baza algoritmului BBQ, care aproximează destul de bine deciziile experţilor NBER pentru ciclurile de afaceri din SUA. După identificarea punctelor de cotitură pe baza datelor PIB sunt calculate şi analizate câteva măsuri specifice ciclurilor de afaceri precum: amplitudinea, durata, panta, pierderea şi excesul. Ulterior, în cadrul analizei multivariate sunt incluse mai multe serii de date pentru a surprinde şi ciclurile specifice ale altor variabile macroeconomice. Importanţa şocurilor pentru proprietăţile ciclurilor de afaceri este ilustrată cu ajutorul unui model de tip vector autoregresiv structural. Ultima parte a lucrării analizează posibilitatea predicţiei recesiunilor.
    application/pdf 1,000 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.34/ 2014
    Estimarea și prognoza dinamicii PIB și ale componentelor PIB prin modelul cu factori comuni dinamici. Aplicație pentru România
    Andrei Tănase
    Analiza activităţii economice pentru trimestrul curent presupune evidenţierea corelaţiei dinamicii PIB şi a componentelor PIB cu cea a unui set vast de indicatori economici, un plus de complexitate provenind din faptul că această corelaţie nu este mereu simultană. În cadrul unui model econometric clasic, introducerea unui număr mare de regresori pentru evaluarea PIB şi a componentelor PIB ridică o serie de probleme de parcimonie, precum testarea gradului de semnificativitate a coeficienţilor. Modelele cu factori comuni dinamici răspund necesităţii de modelare a unor variabile în prezenţa unui număr mare de regresori. Ipoteza care stă la baza modelului este aceea că evoluţia întregului set de variabile observate poate fi explicată suficient de bine de un număr redus de factori comuni. Odată estimaţi, factorii comuni joacă rolul de regresori pentru orice variabilă de interes. În secţiunea empirică a acestei lucrări, estimăm şi prognozăm PIB real şi componentele PIB pentru trimestrul curent şi cel următor cu ajutorul modelului cu factori comuni dinamici. Metodologia de estimare a factorilor este cea propusă de autorii Forni, Hallin, Lippi şi Reichlin. Pentru PIB, valorile obţinute sunt interpretate ca indicatori coincident, respectiv leading pentru activitatea economică.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.33/ 2014
    Modelarea incertitudinii asociate datelor statistice în contextul revizuirilor istorice
    Valeriu Nalban
    Datele statistice oficiale privind dinamica seriilor de timp din conturile naţionale trimestriale sunt supuse revizuirilor în comunicatele ulterioare, deoarece acestea reprezintă estimări şi nu măsurări exacte, fapt care indică incertitudinea asociată variabilelor macroeconomice. Revizuirile sunt cauzate de apariţia unor noi informaţii (privind evoluţiile unor variabile cu putere explicativă), dar şi de îmbunătăţirea metodologiilor utilizate de autoritatea responsabilă cu statistica oficială. Revizuirile succesive ar trebui să aducă seriile estimate către valorile „adevărate”, însă probabilitatea ridicată ca estimările recente să fie revizuite induce obstacole şi provocări în procesul de analiză şi prognoză economică. În studiul de faţă este cuantificată şi analizată incertitudinea asociată ultimei versiuni a seriei PIB real ajustate sezonier (aferentă comunicatului Institutului Naţional de Statistică din octombrie 2013), adoptând ipoteza că tiparul revizuirilor trecute reprezintă o aproximare optimă a incertitudinii prezente, rezultatul estimării fiind distribuţia de probabilitate a potenţialelor revizuiri viitoare. Reprezentarea incertitudinii estimate prin intermediului unor grafice de tip evantai şi construirea intervalelor de incertitudine pentru valorile istorice relevă natura probabilistică asociată variabilei analizate.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.32/ 2013
    La ce e bună o inflaţie mai mare? Să eviţi capcana lichidităţii sau să ieşi din ea/ Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale
    Lucian Croitoru
    Când guvernele sunt supraîndatorate, efortul de a reinfl ata o economie pentru a o scoate din capcana lichidităţii revine în mare măsură politicii monetare. Arătăm că, în această situaţie, printre problemele care pot apărea sunt: legarea anticipaţiilor despre infl aţie de baza monetară; creşterea incertitudinii privind posibilitatea reversării de către băncile centrale a relaxărilor cantitative în strânsă corelaţie cu scăderea post-capcana lichidităţii a preferinţei pentru lichiditate a băncilor; creşterea infl aţiei în cazul în care băncile centrale nu vor reuşi să reverseze relaxările cantitative la o rată adecvată pentru o perioadă îndelungată; apariţia pierderilor la băncile centrale odată ce economiile ies din capcana lichidităţii şi yield-urile cresc. Având în vedere că ciclul instabilităţii este recurent şi că şansele ca economia să evite intrarea în capcana lichidităţii sunt mai mari dacă la spargerea unei bule infl aţia este mai mare, atunci o infl aţie mai mare este de preferat. Studiul propune îmbunătăţirea obiectivului politicii monetare prin trecerea de la ţintirea explicită sau implicită a unei infl aţii joase şi stabile la ţintirea unei infl aţii moderate şi stabile.// În acest studiu prezentăm cauzele care au dus la creşterea ratei medii a dobânzii pe piaţa monetară interbancară cu mult peste rata dobânzii de politică monetară în perioada 17 octombrie – 5 noiembrie 2008. Datele nu sprijină ipoteza că volatilitatea ratei dobânzii a fost cauzată de un management neadecvat al lichidităţii în sistemul bancar sau de volumul şi structura pe bănci a colateralului. Arătăm că volatilitatea mare a ratei dobânzii a fost cauzată de un atac speculativ asupra leului. Acesta a alterat fl uxurile de lichiditate dintre băncile comerciale, determinând astfel creşterea ratei dobânzii. De asemenea, arătăm că banca centrală a adaptat managementul lichidităţii pentru a combate atacul speculativ şi a crea condiţii pentru readucerea ratei dobânzii la niveluri normale. Explicăm logica şi cauzele atacului speculativ şi arătăm rolul jucat de reputaţia băncii centrale în derularea acestuia şi în acumularea riscurilor înainte de izbucnirea crizei fi nanciare internaţionale.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.31/ 2012
    Statistici pentru un mediu economic în schimbare
    Marian Mustăreaţă (coordonator), Constantin Chirca, Camelia Neagu, Mirela Alexandru, Nicoleta Nicolae
    Evoluţiile în domeniul economic în perioada crizei economice pe care o traversează economia mondială, precum şi schimbarea percepţiilor liderilor politici şi ale publicului nu au rămas fără consecinţe asupra statisticilor europene şi a sistemului statistic, conducând la acumularea de cerinţe noi de date din partea utilizatorilor, la dezvoltarea de noi statistici pentru satisfacerea acestora şi la declanşarea unui proces de regândire a acestuia
    application/pdf 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.30/ 2012
    Provocări metodologice în compilarea Balanţei de plăţi şi a Poziţiei investiţionale internaţionale a României
    Marian Mustăreaţă (coordonator), Constantin Chirca, Virgil Ştefănescu, Carmen Mateiş, Alexandru Popa
    Studiul de faţă îşi propune să prezinte atât dificultăţile întâmpinate în prezent de compilatorii statisticilor sectorului extern, în marea lor majoritate bănci centrale, precum şi principalele schimbări metodologice ce vor fi implementate în perioada următoare. Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol prezintă statistica balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale, modul în care aceasta poate fi folosită în diverse analize macroeconomice, precum şi legătura cu alte statistici macroeconomice. Al doilea capitol reflectă principalele modificări aduse de cea de a VI-a ediţie a Manualului de balanţă de plăţi şi poziţie investiţională internaţională (BPM6) asupra statisticilor sectorului extern, precum şi cerinţele de raportare pe plan internaţional. Ultimul capitol este dedicat prezentării procesului actual de implementare a noilor standarde de compilare.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.29/ 2011
    Intermedierea financiară - încotro?
    Respectarea dozajului eficient şi utilizarea fiecărei pârghii din cadrul mix-ului, aşa cum a fost programat, dar şi potrivit atribuţiilor, caracteristicii şi conţinutului fiecăreia dintre politici, constituie coordonate esenţiale pentru eficienţa mix-ului în ansamblul său. Aceasta, deoarece nu se poate substitui inacţiunea unei politici sau a alteia prin intensificarea acţiunii altor politici care par mai facile, mai puţin supărătoare pentru public la un moment sau altul. În aceste condiţii, se produc efecte adverse sau perverse, iar rezultatele pot fi artificial favorabile pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung ele devin negative, trebuind, ulterior, să se recurgă la utilizarea mai pronunţată a pârghiilor care au fost evitate în perioada anterioară, ceea ce generează un cost mai mare din punct de vedere economic şi social, datorită neadoptării la timp a măsurilor corecte.
    application/pdf 602 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.28/ 2010
    Mecanismul de transmisie a ratelor dobânzilor
    Răzvan Radu
    Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a transmisiei variaţiilor ratelor dobânzilor interbancare către ratele dobânzilor aferente creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, pe parcursul perioadei mai 2003 – decembrie 2009. Sunt examinate efectele pe care intensificarea crizei financiare globale în toamna anului 2008 şi propagarea ei pe piaţa financiară locală, precum şi trecerea băncii centrale în poziţia de creditor net în raport cu sistemul bancar le-au exercitat asupra mecanismului de transmisie a ratelor dobânzilor.
    application/pdf 313 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.27/ 2010
    Trei rate ale şomajului relevante pentru politica monetară
    Lucian Croitoru
    În acest studiu prezentăm un model neo-keynesist, cu specificare standard a utilităţii şi cu rigidităţi nominale, în care firmele monopoliste au norme, iar puterea de negociere a salariilor este variabilă. Datorită normelor, firmele angajează personal în exces faţă de personalul cerut de tehnologie. Acesta reprezintă rezerve de eficienţă ale firmei. Prezentăm implicaţiile pentru compromisul dintre inflaţie şi şomaj.
    application/pdf 313 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.26/ 2009
    Analiza transmisiei modificărilor de preţuri ale producţiei industriale în variaţia preţurilor de consum
    Elena Iorga, Carolina Oancea, Răzvan Stanca
    Lucrarea de faţă îşi propune realizarea unei analize a transmisiei modificărilor de preţuri ale producţiei industriale în variaţia preţurilor de consum. Identificarea unei corelaţii este cu atât mai importantă cu cât în perioada 2002-2008 România a consemnat, în mod constant, decalaje pozitive consistente între rata anuală de creştere a preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă şi cea a preţurilor de consum; explicaţia rezidă în principal din structurile diferite ale producţiei industriale şi, respectiv, ale coşului de consum. O secţiune distinctă a lucrării este dedicată comparaţiilor internaţionale, întrucât în perioada 2004-2008 acest tip de evoluţie s-a consemnat în mod constant în majoritatea ţărilor UE27. Analiza reprezentărilor grafice ale seriilor de date şi testele econometrice realizate la nivel agregat au oferit unele indicii privind existenţa unei corelaţii în cazul grupei CORE2 – indicele preţurilor de producţie din industria prelucrătoare, dar fără a confirma ipoteza lanţului de producţie. Date fiind diferenţele semnificative de structură între cei doi indici de preţ, identificarea posibilelor corelaţii dintre cele două serii de date a fost extinsă pe grupele de bunuri cu o mai bună corespondenţă din punct de vedere al sferei de cuprindere, soluţie care a evidenţiat o legătură cauzală neechivocă doar în cazul grupei de indici CORE2 – indicele preţurilor de producţie pentru bunurile de consum, dublată însă de o legătură cauzală la fel de puternică în sens invers.
    application/pdf 268 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.25/ 2009
    Ţintirea directă a inflaţiei în România
    Dr. Cristian Popa, Dr. Cezar Boţel, Dr. Dorina Antohi, Ioana Udrea, Dr. Tudor Grosu, Mihai Copaciu, Dr. Anca Gălăţescu
    Banca Naţională a României a adoptat oficial strategia de ţintire directă a inflaţiei în august 2005. Prin recurgerea la această schimbare, BNR a consolidat cadrul analitic şi decizional necesar pentru asigurarea consecvenţei în urmărirea realizării obiectivului fundamental atribuit băncii centrale prin statutul acesteia, cel de stabilitate a preţurilor.
    application/pdf 286 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.24/ 2007
    Impactul salariilor din economie asupra inflaţiei şi deficitului comercial
    Oana Aristide
    Studiul de faţă este o evaluare empirică a următoarelor aspecte: determinanţii evoluţiei salariilor, interdependenţele salariilor din sectorul privat şi cel public şi incidenţa costurilor cu forţa de muncă asupra inflaţiei şi asupra deficitului comercial. Lucrarea este structurată după cum urmează: prima secţiune detaliază caracteristicile evoluţiilor salariilor din economie în perioada 2000-2007, cu accentul pus pe determinanţii accelerării recente, a doua prezintă o analiză empirică a interdependenţelor salariilor din sectorul privat şi cel public, iar a treia investighează incidenţa costurilor cu forţa de muncă asupra inflaţiei şi asupra deficitului comercial.
    application/pdf 171 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.23/ 2007
    Sistem de previziune a evenimentelor de deteriorare a ratingului CAAMPL
    Bogdan Moinescu
    Studiul îşi propune să descrie sintetic oportunitatea completării cadrului de analiză microprudenţială al BNR cu o componentă dinamică, formalizat printr-un instrument de identificare timpurie a instituţiilor de credit a căror performanţă se deteriorează, precum şi modul în care aplicarea exigenţelor Acordului BASEL II poate contribui la rafinarea tehnicilor de analiză "off-site". Acest demers combină elemente ale analizei euristice cu cele ale analizei cantitative, elementul central fiind dezvoltarea unui model econometric de cuantificare a probabilităţii de deteriorare a ratingului CAAMPL.
    application/pdf 246 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.22/ 2007
    Productivitatea multifactorială: studiu de caz pentru industria prelucrătoare din România
    Carolina Catrinel Oancea, Nicolaie Alexandru-Chideşciuc
    Studiul şi-a propus realizarea unei analize detaliate a evoluţiei productivităţii multifactoriale şi a celei a productivităţii muncii din industria prelucrătoare românească comparativ cu cea din zona euro. Spre deosebire de productivitatea muncii, productivitatea multifactorială de identificarea distinctă a contribuţiei muncii, capitalului, consumului intermediar şi tehnologiei/eficienţei la producţia obţinută. Pentru calculul măsurilor de productivitate din industria prelucrătoare românească s-a utilizat, pe de o parte, analiza structurală pentru a surprinde performanţele la nivelul ramurilor, iar pe de altă parte, estimarea econometrică pentru a identifica determinanţii productivităţii.
    application/pdf 248 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.21/ 2007
    Evoluţii monetare în economia românească: determinanţi şi implicaţii
    Dr. Dorina Antohi, Tatiana Stere, Ioana Udrea, Gabriel Bistriceanu, Andreea Botezatu
    Lucrarea realizează o analiză instituţională a evoluţiei masei monetare, a componentelor şi contrapartidelor sale pe un orizont temporal mai mare (2000-2006); totodată, ea include începutul unui demers de dezvoltare a tehnicilor statistice şi econometrice menite să testeze şi să pună în evidenţă potenţiala configurare în cadrul economiei româneşti a corelaţiilor dintre evoluţia masei monetare, pe de o parte, şi cea a preţurilor şi a activităţii economice, pe de altă parte, relevate de teoria economică şi de numeroase studii empirice realizate în economiile avansate.
    application/pdf 808 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.20/ 2007
    Estimarea PIB potenţial în România
    Anca Adriana Gălăţescu, Bogdan Rădulescu, Mihai Copaciu
    Lucrarea îşi propune estimarea ritmului de creştere a PIB potenţial în România. În acest scop, sunt prezentate şi aplicate o serie de metode univariate şi multivariate pentru determinarea ritmului de creştere a PIB potenţial: funcţie de producţie, filtre cu componente neobservabile, autoregresii vectoriale structurale. Rezultatele obţinute sunt robuste la utilizarea unor metode şi specificaţii diferite, indicând accelerarea ritmului anual de creştere a PIB potenţial de la o medie de 3-4 la sută în perioada 2000-2002 până la valori situate în jurul nivelului de 6 la sută în perioadele recente.
    application/pdf 345 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.19/ 2007
    Modalităţi de cuantificare a inflaţiei de bază. Analiză comparativă: cazul României
    Cătălina Florina Constantinescu
    În cadrul lucrării de faţă au fost analizate şase măsuri ale inflaţiei de bază (măsuri core), construite ca fiind acele componente care exprimă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste dintr-o economie (trei măsuri obţinute prin metoda excluderii anumitor componente din coşul indicelui preţurilor de consum, trimmed mean optim (19 la sută), mediana şi indicele Edgeworth). Toate aceste măsuri prezintă o volatilitate mai redusă comparativ cu inflaţia totală, însă cea mai reprezentativă măsură a inflaţiei, potrivit testelor efectuate în această lucrare, s-a dovedit a fi trimmed mean 19 la sută. Inconvenientul utilizării acestei măsuri este însă dat de complexitatea metodei de determinare, devenind greu accesibilă publicului larg.
    application/pdf 319 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.18/ 2006
    Echilibrul extern al României - abordări calitative şi cantitative
    Mihai Copaciu, Irina Racaru
    Lucrare este împărţită în trei secţiuni. Prima secţiune este introducerea, cea de-a doua investighează natura deficitului prin cercetarea componentelor balanţei contului curent, o atenţie în plus fiind acordată aspectelor legate de competitivitatea externă şi abordării deficitului de cont curent ca balanţă între economisiri şi investiţii. Finanţarea deficitului este prezentată în cea de-a treia secţiune. Concluziile încheie lucrarea.
    application/pdf 693 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.17/ 2006
    Rolul companiilor nefinanciare din România în asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare
    Romulus Mircea, Irina Racaru, Angela Mărgărit
    Prezentul studiu are în vedere rolul companiilor nefinanciare în asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare. S-au urmărit două problematici pe parcursul lucrării: (i) analizarea capacităţii companiilor nefinanciare de a face faţă unui şoc negativ, de a nu-l amplifica în sistem sau de a nu genera la rândul lor unul şi (ii) surprinderea eficienţei sistemului financiar în alocarea resurselor către sectorul companiilor. Studiul este structurat pe 4 capitole: în primul capitol problemele sunt analizate la nivelul tuturor companiilor româneşti; în cadrul capitolelor 2 şi 3 se aprofundează cercetarea la nivel structural, respectiv se evaluează dacă IMM-urile sau companiile ce-şi desfăşoară activitatea în comerţul exterior prezintă un risc mai mare din punct de vedere al stabilităţii financiare. Ultima parte concluzionează principalele aspecte surprinse în lucrare.
    application/pdf 559 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.16/ 2006
    Sisteme de avertizare timpurie a crizelor valutare
    Irina Racaru, Mihai Copaciu, Ion Lapteacru
    Lucrarea îşi propune estimarea unor modele de tip avertizare timpurie a crizelor valutare pentru un eşantion de ţări emergente, inclusiv România. Realizarea acestui studiu este importantă în contextul mix-ului de politici actual şi viitor aplicat de autoritatea monetară, în cadrul căruia stabilitatea financiară şi cea a preţurilor prezintă un rol extrem de important. Factorii pe care i-am identificat a avea impactul cel mai ridicat asupra probabilităţii de criză au fost raportul M2/rezerve şi supraaprecierea ratei reale efective de schimb. La nivelul României, probabilitatea de criză pentru următoarele 12 luni, prognozată la momentul iunie 2005, este scăzută, respectiv 4 la sută, dar în uşoară creştere faţă de valoarea estimată la momentul decembrie 2004, respectiv 1,7 la sută.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.15/ 2006
    Creditul neguvernamental în România: perspective şi implicaţii
    Florian Neagu, Angela Mărgărit, Mihai Copaciu, Irina Racaru, Romulus Mircea, Arpad Andrassy
    Lucrarea analizează contextul macroeconomic şi financiar în care s-a produs creşterea creditului neguvernamental, surprinzând şi aspecte legate de eficienţa alocării resurselor financiare în economie prin intermediul evoluţiei spread-urilor.
    application/pdf 631 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.14/ 2005
    Riscurile pentru stabilitatea financiară din România generate de sectorul populaţiei
    Florian Neagu, Angela Mărgărit
    Lucrarea doreşte să surprindă, să analizeze şi să formuleze soluţii în vederea limitării potenţialelor riscuri macroprudenţiale asupra stabilităţii financiare din România.
    application/pdf 452 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.13/ 2003
    Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România
    Dr. Dorina Antohi, Ioana Udrea, Horia Braun
    Această lucrare şi-a propus să identifice principalele caracteristici ale mecanismului de transmisie monetară din România. Analizarea celor două segmente ale mecanismului de transmisie monetară, şi anume, transmiterea impulsurilor politicii monetare asupra variabilelor financiare, şi, respectiv conexiunea dintre sectorul financiar şi economia reală este realizată prin metode distincte.
    application/pdf 371 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.12/ 2002
    Restricţii bugetare slabe în România: Măsurare, evaluare şi măsuri de politică economică
    Lucian Croitoru, Mark E. Schaffer
    Studiul are două obiective: să identifice sursele de slăbire a restricţiilor bugetare, oferind, în acelaşi timp, o imagine asupra scalei restricţiilor bugetare la nivel microeconomic în România, şi să prezinte influenţa inflaţiei asupra rezultatelor financiare ale întreprinderilor româneşti şi a fluxurilor financiare dintre acestea şi creditorii lor.
    application/pdf 391 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.11/ 2002
    Cauzele inflaţiei în România, iunie 1997-august 2001. Analiză bazată pe vectorul autoregresiv structural
    Dr. Cezar Boţel
    Acest studiu investighează principalele cauze ale inflaţiei în economia României, utilizând tehnica Vectorului Autoregresiv Structural. Este evaluată influenţa exercitată asupra preţurilor de factorii monetari, de producţie, salarii, curs de schimb şi de anticipări, în perioada iunie 1997 - august 2001. O caracteristică importantă a analizei este descompunerea masei monetare în bani exteriori (baza monetară) şi bani interiori (multiplicatorul).
    application/pdf 356 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.10/ 2002
    Ţintirea directă a inflaţiei: O nouă strategie de politică monetară. Cazul României
    Dr. Cristian Popa, Surica Rosentuler, Elena Iorga, Wilhelm Salater, Daniela Ruxandra Sasu, Adrian Ionuţ Codirlaşu
    Lucrarea de faţă îşi propune să evalueze cadrul macroeconomic general adecvat adoptării strategiei de ţintire a inflaţiei şi stadiul în care se află România din această perspectivă.
    application/pdf 455 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.9/ 2000
    Ancorele antiinflaţioniste într-o economie în tranziţie. Provocări pentru România
    Dr. Cristian Popa, Conf. Dr. Cornel Târhoacă, Prof. Dr. Lucian C. Ionescu
    Lucrarea îşi propune o examinare din punct de vedere teoretic a avantajelor şi dezavantajelor pe care le induce ţintirea directă a ratei inflaţiei ca strategie a băncii centrale în raport cu trei mari categorii de soluţii alternative: modificările operabile la nivelul motivaţiilor autorităţii monetare, regulile presupunând desemnarea altor ţinte (cu precădere a venitului nominal, nivelului agregat al preţurilor şi utilizarea regulilor de tip Taylor), precum şi regulile formulate din perspectiva instrumentelor de politică monetară (unde locul principal va fi ocupat de ţintirea agregatelor monetare).
    application/pdf 650 KB, Descarcă